ARHEOLOGIE SAU HAIDUCIE?

autor — Thu, 20 Feb 2014 10:06:10 +0000

Comisia Naţionalã de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii a analizat, la sfârşitul sãptãmânii trecute, modul în care un grup de arheologi români a acţionat între 11 şi 12 noiembrie 2013, în numele unei „evaluãri de teren”, la Biserica „Sfinţii Voievozi” din oraşul Baia de Aramã, judeţul Mehedinţi. Concluziile şi mãsurile luate urmeazã a fi fãcute publice în aceastã sãptãmânã.
„Comoara lui Brâncoveanu” „loveşte” din nou !
Mirajul unei presupuse comori a lui Constantin Brâncoveanu a înfierbântat minţile a nenumãraţi cãutãtori de comori puşi pe cãpãtuialã şi nu i-a oprit pare-se sã sape, de-a lungul anilor, numeroase gropi în interiorul şi exteriorul bisericii „Sfinţii Voievozi” din oraşul Baia de Aramã, judeţul Mehedinţi. Goana dupã aur s-a intensificat în perioada 1995-2010, dupã ce a fost introdus în circulaţie un presupus document brâncove-nesc care face referire la comoarã. A intrat deja în „folclorul naţional” ideea cã acest document ar fi fost descoperit în anul 1995 de un anume Ionel Blaj-Raicu, în perioada în care a fost preot paroh al Bisericii „Sfinţii Voievozi”.
Nici un specialist în documente brâncoveneşti nu s-a arãtat interesat pânã acum sã analizeze conţinutul actului sau sã-şi exprime opinia oficial asupra veridicitãţii lui. Se mai ştie doar cã nu existã nici un exemplar original, în circulaţie fiind doar copii. Printre cãutãtorii de comori documentul are mare trecere, dar mai şoptit se spune cã ar fi un fals grosolan. Cu toate acestea, actul a fost menţionat ca sursã de documentare şi ca motivaţie a recentelor sãpãturi de la Baia de Aramã de arheologul Gheorghe Petrov, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, conducãtorul lucrãrilor de excavaţie din curtea bisericii. Dacã şi un arheolog a purces la sãpãturi pe baza acestui document şi a sãpat în ritm alert, cu excavatorul, este necesar ca experţi desemnaţi de Ministerul Culturii sã facã luminã: este documentul autentic sau este un fals?
Arheologie de secol XXI: Buldo-excavatoare, picamere, burghiuri, compactoare-mai în loc de cazmale, lopãţele sau pãmãtufuri ?
Deşi avea o autorizaţie de diagnostic arheologic de la Ministerul Culturii în care se stipulau clar obiectivele lucrãrii – evaluarea pontenţialului arheologic şi verificarea stratigrafiei, pentru iniţierea unor lucrãri preventive -, adicã degajarea straturilor de pãmânt succesive, de cel mult 10 cm., cercetãtorii au comandat sãpãturi mecanice cu utilaje grele, la o palmã de zid. Un buldo-excavator a fãcut o groapã de 4 m adâncime şi aproape 8 lungime de-alungul zidului, dizlocând şi pietre din temelia bisericii. S-a forat în stâncã cu picamerul şi s-au scos pietre din temelia suport cã doar-doar se va gãsi „comoara” într-o singurã zi! ªi asta, în condiţiile în care venerabila bisericuţã, veche de 314 ani, are nevoie urgentã sã fie restauratã şi nu demolatã !
Pentru a reuşi aceastã acţiune în forţã, colectivul de arheologi a beneficiat de serviciile gratuite ale unei firme de construcţii mehedinţene, despre ai cãrei asociaţi localnicii afirmã cã sunt unii dintre cei mai vechi şi înverşunaţi cãutãtori de comori din zonã. Altfel nici nu ar fi fost posibil, cãci o firmã autorizatã în lucrãri arheologice nu şi-ar fi permis sã sãvârşeascã o asemenea barbarie!
Dupã ce a încãlcat flagrant deontologia meseriei de arheolog, precum şi normativele specifice în vigoare, responsabilul ştiinţific al şantierului şi-a dat girul pentru o altã gafã de proporţii: modul în care a fost fãcutã umplutura gropii excavate, fãrã sã se ţinã cont de protejarea temeliei şi fundaţiei, aruncându-se de-a valma tot ce rezultase în urma excavãrilor. Este de-a dreptul revoltãtor ca în plin secol XXI, de dragul unor presupuse descoperiri epocale, tocmai arheologii sã scormoneascã brutal în adâncul pãmântului, fãrã milã faţã de adevãrata comoarã din faţa ochilor lor – Biserica „Sfinţii Voievozi”, monument istoric din categoria A, ce face parte din patrimoniul cultural naţional. Dupã ce cazmalele, lopãţelele sau pãmãtufurile arheologilor de la Baia de Aramã au fost înlocuite cu utilaje grele, care au excavat, frezat şi gãurit pe sub zidul bisericii, la ce ne mai putem aştepta ?
Groapa lungã de 7 metri şi adâncã de 4, este „moralmente criminalã”
Se pare cã mai sunt, totuşi, speranţe. Este demn de menţionat cã înşişi arheologii au luat atitudine: 351 de arheologi, arhitecţi, istorici şi intelectuali reuniţi în grupul informal „Perspective arheologice” au adresat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Comisiei Naţionale de Arheologie şi Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice o scrisoarea deschisã. În scrisoarea iniţiatã de dr. Eugen S. Teodor, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie a României, se afirmã cã: „Utilizarea mijloacelor de sãpãturã mecanicã este, astãzi, o practicã curentã în arheologia europeanã, pentru decapare în zone fãrã potenţial arheologic cunoscut sau pentru decopertarea superficialã (stratul vegetal), în cazul în care lucrãrile afecteazã suprafeţe mari (precum lucrãrile preventive pentru proiecte de autostradã). A practica o sãpãturã mecanicã la baza unui monument istoric, în lungul zidului, pe mai mult de 7 metri, şi pe o adâncime peste de 4 metri, este însã o decizie incalificabilã, arheologic distructivã şi non-informativã, moralmente criminalã (în acea zonã se gãsesc, obişnuit, morminte medievale) şi periclitând integritatea structuralã a monumentului.”
De asemenea, Episcopia Severinului şi Strehaiei, în jurisdicţia cãreia se aflã biserica „Sfinţii Voievozi” a depus la instituţiile abilitate documente şi dovezi filmate din care se observã clar modul brutal de lucru, determinat de faptul cã scopul declarat al cercetãrii arheologice a fost denaturat, nu au fost vizate obiectivele ştiinţifice menţionate în autorizaţia obţinutã, ci cãutarea unei comori. Reprezentanţii bisericii au solicitat pe acestã cale, concursul tuturor autoritãţilor statului pentru descoperirea adevãrului legat de documentul care ar vorbi despre comoara lui Constantin Brâncoveanu, pentru cã, altfel, peste un an-doi, se vor relua asalturile împotriva bisericuţei. Ţinând cont cã în Mehedinţi figureazã cei mai activi cãutãtori de comori şi tot aici s-a înfiinţat prima asociaţie a cãutãtorilor de comori, ne putem aştepta la o înviorare a febrei cãutãtorilor. Legea spune cã doar dacã o comoarã este gãsitã întâmplãtor, descoperitorul poate primi pânã la 30% din valoarea ei. Cei ce viseazã ca fie întâmplãtor, fie prin cercetãri sistematice sau prin spargeri nocturne sã descopere comoara trebuie sã înţeleagã cã în afara de glorie sau puşcãrie, nu pot primi nimic în rest. În cazul în care se va dovedi cã documentul legat de comoara este autentic, este normal sã fie fãcute noi cercetãri printr-un proiect în care sã-şi dea concursul autoritãţile şi specialiştii interesaţi de protejarea patrimoniului, prin oferirea unor soluţii nedistructive a monumentului istoric, aşa cum se întâmplã în toate ţãrile civilizate şi aşa cum cere legea !
Autoritãţile statului au de lucru !
În prezent se aşteaptã evaluarea stãrii de afectare a frescelor din interiorul bisericii, precum şi a fundaţiei, în urma vibraţiilor rezultate ca urmare a lucrãrilor de excavare, gãurire şi compactare a pãmântului efectuate la Biserica „Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramã, în perioada 11-12 noiembrie 2013. Rãmâne de vãzut dacã se descoperã şi cine sunt cei din spatele domnului arhitect Gheorghe Petrov, ce interese reprezintã, în condiţiile în care Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – titularul autorizaţiei arhelogice – nu a alocat fonduri pentru aceastã lucrare.

Obiectiv Mehedinţean » haiducie

ARHEOLOGIE SAU HAIDUCIE?