Obiectiv Mehedinţean » gradinita

SIMULARE – EXERCIŢII DE PROTECŢIE A COPIILOR ÎN CAZ DE CUTREMUR

autor — Fri, 08 Nov 2013 08:33:13 +0000

În fiecare deceniu, dezastrele provoacã moartea a mii de oameni şi lasã alte câteva milioane fãrã locuinţã. În ultimii 30 de ani pierderile economice provocate de cutremure s-au triplat.
Colaborarea permanentã în cadrul comunitãţii poate contribui la reducerea impactului dezastrelor.
Copiii joacã un rol important în acest caz:
Participând la activitãţi şcolare privind comportamentul în caz de dezastre alãturi de întreaga comunitate.
Învãţându-i pe ceilalţi membri ai familiei ce înseamnã pericolele naturale şi încurajându-i sã ia mãsuri preventive.
Ajutând la stabilirea unei reale şi de lungã duratã a unei „culturi a prevenirii”, prin acţiune şi o nouã atitudine. Aceasta înseamnã cã atunci când vor deveni adulţi, ei vor înţelege pe deplin fenomenele naturale, efectele acţiunilor umane şi consecinţele unui management defectuos asupra mediului, precum şi nevoia de promovare a unui nou tip de dezvoltare în armonie cu natura.
În data de 18 şi 21 octombrie 2013 în unitatea noastrã s-au desfãşurat exerciţii de protecţie în caz de cutremur. Copiii de vârstã preşcolarã au primit recomandãri referitoare la comportamentul corespunzãtor în caz de cutremur. Din aceste exerciţii ei au învãţat ce trebuie sã facã în cazul în care cutremurul a început : Rãmânem pe loc. Nu fugim.
Ne protejãm în locuri sigure, sub mãsuţe.
Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre.
Ascultãm cadrele didactice.
Ce trebuie sã facã în timpul unui seism, dupã un seism puternic şi ce ar trebui sã conţinã un rucsac de urgenţã pe care l-ar putea lua cu ei în aceste cazuri.
Copiii au participat cu plãcere la aceste exerciţii alãturi de cadrele didactice şi personalul de îngrijire.

Preşcolarii de la grãdiniţa cu PP Nr. 20 se pregãtesc sã întâmpine primãvara

autor — Thu, 28 Feb 2013 12:14:10 +0000

De 1 Martie, obiceiul dãruirii mãrţişorului e întâlnit doar la români. Demult, femeile împleteau douã fire de lânã, unul alb şi unul roşu (sau negru) şi legau şnurul la gâtul sau la mâna stângã a copiilor sau tinerelor fete. Purtau mãrţişoare şi adulţii, toţi cei care aveau nevoie de ocrotire şi tot ce era de protejat într-o gospodãrie: vitele, cloşca, oile. Acest obicei diferã în funcţie de zona ţãrii. În unele locuri doar copiii poartã aşa ceva. În alte pãrţi doar fetele şi nevestele tinere primesc mãrţişoare, iar în anumite zone din Moldova , fetele sunt cele care confecţioneazã şi apoi dãruiesc mãrţişoare aleşilor lor.

Perioada de timp destinatã purtãrii mãrţişoarelor diferã de la o zonã la alta: 9 zile, 12 zile, toatã luna martie sau pânã înfloresc pomii. Apoi şnurul trebuie legat de creanga unui pom. Mai târziu, de şnur s-a atârnat un ban de aur sau de argint. Apoi când tradiţia a pãtruns şi la oraş moneda a fost înlocuitã de mici obiecte care simbolizeazã norocul, dragostea, zodiile, primãvara. În zilele noastre, obiectul atârnat de şnur poate fi aproape orice (animale, personaje din desene animate, bijuterii etc.).

Important este, totuşi, ca obiectul sã fie dãruit cu drag şi sã fie însoţit de un gând bun.

Purtaţi de cãtre cadrele didactice spre pãstrarea tradiţiilor noastre, preşcolarii de la Grãdiniţa 20 se pregãtesc şi ei sã întâmpine primãvara şi au pornit la confecţionarea de mãrţişoare pe care doresc sã le ofere fiinţelor dragi. Printre acestea se aflã doamnele educatoare, mamele, bunicile, surorile sau colegele de grupã. Copiii sunt foarte încântaţi de activitate şi lucreazã cu multã dãruire.