Ziua de vineri, 13 iulie, a însemnat pentru credincioşii comunei mehedinţene Godeanu prilej de bucurie duhovniceascã, ei prãznuind o sãrbãtoare localã instituitã de însuşi Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana. Este vorba despre Ciumarca, o zi specialã ce se ţinea pentru apãrarea de ciumã. Aceasta a fost lãsatã de Sfântul Nicodim, care ajungând în satele Mehedinţiului a constatat cã pe aici bântuia ciuma, o boalã molipsitoare şi letalã pe atunci.

Sfântul mergea prin sate în zilele de vineri şi fãcea rugãciuni împreunã cu toţi locuitorii ca molima sã ia sfârşit.

Rânduiala se pãstreazã şi astãzi.   Astfel, fiecare sat de deal şi de munte din Mehedinţi ţine aceastã sãrbãtoare denumitã ciumarca, la data stabilitã pentru fiecare zonã.

În amintirea rugãciunilor şi minunilor fãcute de Ocrotitorul Olteniei pe aceste plaiuri pe vremea când erau bântuite de ciumã, dreptslãvitorii creştini se adunã an de an, într-o zi de vineri din luna iulie, la ciumarca satului.

Anul acesta rugãciunea a fost cu atât mai puternicã cu cât pe dealul Chiciora din comuna Godeanu, au slujit în sobor 4 arhierei, preoţi şi diaconi.

Sãrbãtoarea a început dis-de-dimineaţã, când alaiul Preasfinţiţilor Pãrinţi a fost întâmpinat de credincioşi îmbrãcaţi în costume populare la poalele dealului, de unde s-a plecat în procesiune solemnã pânã la locul special amenajat la înãlţime pentru sãvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti.

Astfel, la invitaţia Preasfinţitului Pãrinte Nicodim, alţi trei ierarhi, membri ai Sfântului Sinod au fost prezenţi la ceremonia religioasã: Preasfinţitul Pãrinte Lucian, Preasfinţitul Pãrinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Emilian Lovişteanu, Episcop Vicar      al  Arhiepiscopiei Râmnicului.

În cadrul Sfintei Liturghii au fost rostite ectenii şi rugãciuni speciale pentru ferirea şi tãmãduirea de boli molipsitoare.

În mijlocul preoţilor şi credincioşilor a fost adusã  şi o copie fidelã dupã icoana fãcãtoare de minuni a Maicii Domnului de la mãnãstirea Nicula, ce va sta la reşedinţa episcopalã pânã la întemeierea mãnãstirii de aici.

La slujbã a participat şi pãrintele Ciprian Pop, îndrãgitul interpret de folclor, care a cântat pricesne împreunã cu credincioşii mehedinţeni.

La finalul Sfintei Liturghii, arhiereii prezenţi au vorbit creştinilor prezenţi despre semnificaţia sãrbãtorii.

Preasfinţitul Pãrinte Lucian a rostit cuvânt de învãţãturã, mulţumind Preasfinţitului Nicodim pentru invitaţie:

„Nu se putea ca în acest an al mântuirii 2012 sã nu rãspundem invitaţiei Preasfinţitului Nicodim, şi sã nu venim cu aceeaşi bucurie ca în fiecare an, aici, pe aceastã înãlţime binecuvântatã, la acest loc de mãnãstire, ca împreunã sã ne rugãm şi sã binecuvântãm Împãrãţia Tatãlui, a Fiului şi a Sfântului Duh.

Dacã anul trecut şi acum doi ani am venit cu bucurie, cu foarte mulţi preoţi, diaconi şi credincioşi, nu se putea ca în acest an al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor, sã nu fim iarãşi împreunã, ca sã ne rugãm la Sfânta Liturghie şi sã înãlţãm rugãciuni speciale pentru cei bolnavi, aflaţi în suferinţe sau nevoi.

În cadrul Sfintei Liturghii, la Ciumarcã, am citit rugãciuni şi ectenii speciale pentru cei bolnavi. La fiecare Liturghie trebuie sã ne rugãm pentru cei bolnavi şi neputincioşi, dar mai ales în acest an omagial.

Odinioarã a bântuit ciuma pe aceste meleaguri, o boalã ucigãtoare de oameni, necruţãtoare, dar şi alte boli molipsitoare întâlnite mai rar azi.

Deşi ciuma sau lepra nu mai sunt în prezent boli ucigãtoare,  ne confruntãm astãzi cu alte boli, cum ar fi  cancerul, cu radiaţiile prezente în atmosferã şi naturã, radiaţii care genereazã aceastã boalã, dar mai ales cu bolile sufleteşti.

De aceea suntem datori, mãcar la Sfânta Liturghie, şi în mod special la aceastã mare sãrbãtoare a Episcopiei Severinului şi Strehaiei, sã ne rugãm şi sã cercetãm pe cei bolnavi.

ªi noi înşine trebuie sã cercetãm doctorii, dar în special sã ne rugãm cu pace Domnului pentru sãnãtatea sufleteascã şi trupeascã. Ne trebuie mai întâi sãnãtatea sufleteascã, pentru ca prin aceasta sã o dobândim şi pe cea a trupului.

De la Sfântul Altar primim izvorul tãmãduirilor care este Iisus Hristos, Cel ce lucreazã prin Sfinţii Sãi şi mai ales prin Maica Domnului.

Pentru cã ne-a ajutat Dumnezeu sã fim aici împreunã, neîmpiedicaţi de vreo boalã, dovedeşte credinţa statornicã şi dragostea noastrã pentru Dumnezeu, dar şi pentru cei în boalã.

Sã îi mulţumim Domnului pentru toate binefacerile Sale revãrsate asupra noastrã şi sã ne rugãm pentru fraţii noştri încercaţi de boli şi neputinţe.”

Ca bucuria duhovniceascã şi comuniunea frãţeascã sã fie deplinã, la sfârşitul slujbei cei prezenţi au primit daruri din partea Episcopiei Severinului şi Strehaiei, prin purtarea de grijã a Pãrintelui Episcop Nicodim.

Vineri, 13 iulie, credincioşii mehedinţeni din satul Godeanu prãznuiesc Ciumarca, o sãrbãtoare lãsatã de însuşi Sf. Nicodim de la Tismana, ocrotitorul Olteniei. Programul manifestãrilor va începe la ora 0900 cu Sfânta Liturghie sãvârşitã de un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, pe un podium special amenajat în vârful Chiciora, comuna Godeanu.

Se va merge în procesiune de la poalele dealului şi pânã în vârful acestuia, unde se vor ruga laolaltã ierarhi, preoţi şi credincioşi.

Rãspunsurile stranei vor fi date de cãtre corul Kinonia al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, condus de cãtre Arhid. Drd. Adrian Cristian Maziliţa.

Ciumarca reprezintã o zi specialã ce se ţinea pentru apãrarea de ciumã. Aceasta a fost instituitã de Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, care ajungând în satele Mehedinţiului a constatat cã acestea erau bântuite de ciumã, o boalã molipsitoare foarte periculoasã. Sfântul mergea prin sate în zilele de vineri, fãcea rugãciuni împreunã cu toţi locuitorii ca molima sã ia sfârşit. Rânduiala se pãstreazã şi astãzi. Astfel, fiecare sat de deal şi de munte din Mehedinţi ţine aceastã sãrbãtoare denumitã ciumarca, la data stabilitã pentru fiecare zonã.

Credincioşii mehedinţeni care doresc sã participe la acest eveniment o pot face adresându-se preoţilor de la parohii care organizeazã pelerinaj la aceastã zi de sãrbãtoare.

Sâmbãtã, Podişul Mehe-dinţului a rãsunat pânã târziu în noapte de acordurile lãutarilor prezenţi la cea de-a doua a ediţie a proiectului transfrontalier “Folclorul – element tradiţional”, desfãşurat pe scena amplasatã în faţa Primãriei Godeanu.

Cu mic, cu mare toţi locuitorii din satele Godeanu, Marga, Şiroca şi Pãuneşti, dar şi din comunele învecinate Bîlvãneşti, Malovaţ sau Balta au venit sã asculte mãiestria rapsozilor din Fanfara Godeanu, a soliştilor profesionişti ai Ansamblului “Danubius” , dar şi pe oaspeţii lor parteneri în proiect Ansamblul Kud din Mosna-Serbia, veniţi la Godeanu cu o delegaţie numeroasã în frunte cu primarul din Mosna, Ljubişa Iovanovici.  Ar trebui apreciat faptul cã, deşi în Serbia au avut loc alegeri prezidenţiale, partenerii în proiect au fost prezenţi la Godeanu. La sârbi cuvântul e cuvânt…

Despre primarul din Mosna am mai putea spune cã, la câte proiecte transfrontaliere are în derulare cu comunele mehedinţene, ar trebui sã primeascã titlu de cetãţean de onoare al judeţului Mehedinţi.

Revenind la primarul din Godeanu, tânãrul şi ambiţiosul Ionicã Gheorgheci, trebuie sã apreciem efortul sãu de a aşeza la masã pe toţi cei prezenţi la eveniment, invitaţi sau localnici, dar şi modul exemplar în care a organizat sãrbãtoarea comunei. Pentru cei ce nu ştiu nimic despre comuna Godeanu sau Gogeanu, în graiul ,,gi la munce” le putem spune, ca un fapt divers, cã numele satului Godeanu ar veni dupã spusele localnicilor de la Godin, un strãmoş care s-ar fi ocupat cu creşterea vitelor, cu apicultura, pomicultura. Ciobanul Godin ar fi avut 5 copii pe nume Godin, Dragomir, Mladin, Nicolae şi Gheorghe. Astfel numele acestora sunt cele mai frecvente nume de familii care se gãsesc în Godeanu: Godin, Dragomirescu, Mladin, Nicolãescu, Gherghinescu sau derivate ale acestora şi, de ce nu Gheorgheci.

Suma de 906.000 de euro o va investi Primãria comunei Godeanu în reabilitarea drumului comunal DC 6 B, amplasat între intersecţia cu drumul judeţean DJ 670 şi satul Pãuneşti.

Primarul Ionicã Gheorgheci a declarat cã banii respectivi sunt nerambursabili şi au fost obţinuţi prin promovarea unui proiect finanţat prin Mãsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunãtãţirea serviciilor de bazã pentru economia şi populaţia ruralã şi punerea în valoare a moştenirii rurale, program european administrat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi Turismului. “De-a lungul a circa 7.000 de metri vom efectua lucrãri de asfaltare, vom executa podeţe şi rigole pentru scurgerea apelor pluviale. Odatã cu punerea în exploatare a acestei artere rutiere sperãm sã aducem în zonã turişti şi cât mai mulţi investitori pentru a pune în valoare potenţialul turistic de care dispune comuna noastrã”, a precizat Gheorgheci. El a mai arãtat cã în paralel cu acest proiect se va desfãşura cu fonduri de la bugetul local şi o investiţie de alimentare cu apã potabilã a satului Pãuneşti, astfel încât constructorul sã nu fie obligat sã afecteze, pe o lungime de trei kilometri, carosabilul care va fi reabilitat.