La şedinţa Consiliului Judeţean Mehedinţi din data de 23 decembrie 2008, administratorul SC EUDIS Mehedinţi SRL, Carmen Semen, a dorit sã prezinte un raport de activitate menit a clarifica anumite aspecte tendenţioase revelate de Iulian Pîrîianu, în primã instanţã. A fost o şedinţã furtunoasã atunci, cine îşi mai aduce aminte, cu referiri la interceptarea de telefoane şi de e-mail-uri în cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi, cu vehiculãri de sume şi alte asemenea. Fireşte, nu s-au mai adus alte lãmuriri în cadrul acelei şedinţe, mai corect spus, „s-a pus batista pe ţambal”.

Din raportul de activitate prezentat atunci am extras câteva aspecte interesante.

Astfel, în luna martie 2004, Consiliul Judeţean Mehedinţi a intenţionat încheierea unui contract de parteneriat public privat cu un investitor privat dispus sã demareze un sistem informatic şi de comunicaţii integrat la nivelul administraţiei publice judeţene. S-au purtat negocieri cu mai multe firme, iar în luna octombrie a anului 2004 câştigãtoare a fost declaratã oferta firmei SC CG&GC Intelligent Techonolgy S.A.

Consiliul Judeţean, prin hotãrârea 43 din 26 octombrie 2004, a semnat contractul de parteneriat public privat cu aceastã firmã, urmând ca interesul aceluiaşi Consiliu Judeţean sã fie reprezentat de o persoanã juridicã: SC COMPANIA PENTRU SERVICII PUBLICE MEHEDINŢI SA, companie înfiinţatã tocmai în acest scop. S-a virat contribuţia de 400 lei la capitalul social, din cei 1000 lei, cât era, şi s-a fãcut creditarea pentru suma de 880.000 euro, pentru construcţia sistemului, banii urmând sã fie rambursaţi ulterior, dupã încasarea pãrţii de profit şi operarea sistemului,un sistem prin care Consiliul Judeţean ţinea legãtura cu primãriile din judeţ şi alte instituţii.

Prin hotãrâri ale Consiliului Judeţean s-au desemnat reprezentanţi ai SC Compania pentru Servicii Publice în cadrul A.G.A. EUDIS Mehedinţi SRL (EUDIS reprezentând, de fapt, o societate comercialã având ca acţionari SC CG&GC Intelligent Techonolgy S.A. şi SC Compania pentru Servicii Publice S.A.). Administrator al SC EUDIS Mehedinţi SRL a fost desemnatã Carmen Semen, reprezentant al SC Compania pentru Servicii Publice S.A., plãtitã cu indemnizaţie, conform actului constitutiv al EUDIS.

În şedinţa din 23 decembrie 2004 mai reţinem cã Iulian Pîrîianu a fãcut afirmaţia cum cã suma cu care Consiliul Judeţean ar fi contribuit la EUDIS ar fi fost de 2 milioane de euro. Alte detalii nu s-au mai oferit şi nu putem spune, precis, unde-i adevãrul. Noi ştim cã este vorba doar de 400 lei (40% din capitalul social al EUDIS), depus de SC Compania pentru Servicii Publice S.A., şi de cei 880.000 euro, creditare obţinutã de Consiliul Judeţean Mehedinţi pentru EUDIS.

S-a trecut, apoi, la realizarea sistemului şi a parteneriatului, care implica proiectarea, construcţia şi operarea. În ce priveşte construcţia, SC Compania pentru Servicii Publice a venit cu cei 880.000 euro (sumã rambursabilã, obţinutã din credite), iar firma SC CG&GC Intelligent Techonolgy S.A. cu 1.320.000 euro, active imobilizate. Cornel Vintilã, preşedinte al Consiliului de Administraţie EUDIS şi Iulian Pîrîianu au semnat contractele pentru realizarea acestui sistem integrat electronic judeţean, iar în baza contractului de creditare, SC Compania pentru Servicii Publice S.A. primea înapoi de la EUDIS, din profit, şi vira cãtre Consiliul Judeţean Mehedinţi, suma de 880.000 euro.

Printre beneficiarii serviciilor oferite de EUDIS a fost şi Consiliul Judeţean Mehedinţi, care plãtea o sumã care se renegocia anual, din 2004 pânã în 2008, iar venituri ale EUDIS au mai fost încasate şi de la consilii locale şi instituţii subordonate, în baza aceloraşi contracte de prestãri servicii. Numai cã, în perioada ianuarie-iunie 2008, nu a mai fost semnat nici un contract între Consiliul Judeţean Mehedinţi şi EUDIS, şi astfel s-a ajuns la judecatã, unde EUDIS a solicitat, prin Judecãtoria Drobeta Turnu Severin, plata sumei de 714.000 lei de cãtre Consiliul Judeţean. Consiliul Judeţean a obţinut în instanţã respingerea somaţiei de platã a acestei sume, cu o sentinţã irevocabilã.

Ca o mãsurã de siguranţã s-a încercat semnarea unui act adiţional, pentru garantarea restituirii sumei de 880.000 investite de Consiliul Judeţean, tocmai pentru recuperarea acestor bani, din credite. O altã soluţie putea fi, însã, ca pãrţile implicate în parteneriat sã renunţe, de comun acord, la contract şi sã-şi revizuiascã planul de afaceri.

În plinã efervescenţã a proiectelor europene şi a banilor primiţi de la U.E. s-a mai încercat implementarea unor proiecte pentru ca EUDIS sã restituie, în termen de 2 ani, cei 880.000 euro, prin SC Compania pentru Servicii Publice, cãtre Consiliul Judeţean Mehedinţi.

Şi cum nu s-a renunţat unilateral la parteneriatul public privat pentru cã firma SC CG&GC Intelligent Techonolgy S.A. ar fi solicitat în instanţã daune interese din partea Consiliului Judeţean pentru cei 15 ani de contract, la finele anului 2008 s-a depus un raport de activitate, iar acest parteneriat a fost preluat, împreunã cu datoria de 880.000 de euro a EUDIS cãtre Consiliul Judeţean, de cãtre noul preşedinte al Consiliului Judeţean, Marius Bãlu.

La finele anului 2008, contractanţii serviciilor de IT oferite de EUDIS erau în numãr de 61, şi printre ei amintim: Consiliul Judeţean, Muzeul Regiunii Porţile de Fier, Şcoala Specialã, CJRAE, DPCEP, consilii locale din Şimian, Malovãţ, Cujmir, Gîrla Mare, Gogoşu, Izvorul Bîrzii, Corcova, Jiana, Punghina, Vânãtopri, Burila Mare, Brezniţa Ocol, Gruia, Bala, Pãdina Mare, Ilovãţ, Tâmna, Bãlãciţa, Ponoare, Eşelniţa, Broşteni, Vînjuleţ, Grozeşti, Butoieşti, Hinova, Devesel, Vînju Mare, Isverna, Floreşti, Obârşia de Câmp, Dîrvari, Rogova, Dumbrava, Bâcleş, Salcia, Dubova, Husnicioara, Oprişor, Vlãdaia, Podeni, Godeanu, Bîlvãneşti, Vrata, Corlãţel, Branişte, Şovarna, Balta, Sviniţa, Pristol, Livezile, Obârşia Cloşani, Cireşu, Greci, Poroina Mare, Stângãceaua, Brezniţa Motru.

Marius Bãlu a preluat, astfel, un sistem informatic bine dezvoltat, dar şi acea datorie de 880.000 euro, sumã care nu se mai ştie dacã a fost sau nu achitatã din profitul EUDIS în contul Consiliului Judeţean, prin intermediul SC Compania pentru Servicii Publice S.A.

În cei patru ani, din 2008-2012, ai mandatului lui Marius Bãlu, peste EUDIS s-a aşternut o tãcere suspectã, fãrã ca nimeni sã spunã cât de profitabil sau nu a fost acest parteneriat public privat.

Poate ne rãspunde la aceastã întrebare actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Adrian Duicu, mai cu seamã cã, între timp, SC CG&GC Intelligent Techonolgy S.A. a falimentat, iar Iulian Pîrîianu a fost înlãturat de la EUDIS şi din Mehedinţi. Şi, ce este mai important, dacã s-a achitat, sau nu, EUDIS, de datoria de 880.000 euro primiţi din partea Consiliului Judeţean…

Consiliul Judeţean Mehedinţi a încheiat, pe vremea lui Constantin Sârbulescu, un parteneriat public privat cu compania CG-GC IT SA, pentru livrarea unitarã de servicii IT la nivelul întregului judeţ, parteneriat cunoscut sub denumirea de EUDIS – European District System. S-a început colaborarea cu 14 parteneri tehnologici, iar EUDIS a creat o platformã hardware şi software centralã, prin care se livrau soluţii şi servicii pentru gestionarea oricãrui tip de activitate, astfel cã primãriile din judeţ, direcţiile administrative, şcolile, muzeele beneficiau de servicii gen ERP, e-government, taxe şi impozite, GIS, portal, call-center, document management.

La predarea mandatului, în 2008, în ultima şedinţã a Consiliul Judeţean, EUDIS a fost înştiinţatã sã depunã un raport de activitate, numai cã acest raport nu s-a mai prezentat datoritã unor chestiuni care ţineau de interceptarea unor convorbiri telefonice şi a email-urilor trimise din Consiliul Judeţean, care ar fi incriminat anumite persoane sus-puse. Fiind şi an electoral, s-a “pus batista pe ţambal”, cum se zice, raportul nu a mai fost prezentat, au venit alţii la putere şi EUDIS şi-a continuat activitatea. Nu s-a ştiut nici atunci, cum de altfel nu se ştie nici acum, cât de profitabil a fost şi este, pentru Consiliul Judeţean Mehedinţi şi pentru judeţ acest parteneriat public privat, şi cât de viabil. Cã o fi fost o altã “ţeapã”, asemãnãtoare celei cu apa de la Topleţ, asta este!?

Urmãtorul preşedinte de Consilu Judeţean, Marius Bãlu, ales în 2008, declara, vizavi de EUDIS: “Atât Consiliul Judeean Mehedinţi cât şi primãriile din judeţ înregistrezã zilnic o cantitate foarte mare de documente. Dacã funcţionarii din fiecare instituţie nu au acces rapid la aceste documente sau dacã au probleme în gãsirea acestora, timpul de rezolvare a solicitãrilor cetãţenilor tinde sã fie nepermis de lung. Am solicitat partenerilor noştri EUDIS şi CG&GC Software Solutions gãsirea unei soluţii eficiente pentru acces la documente, indiferent de departament”. Şi aşa a început un proiect de implementare a SharePoint Services, în septembrie 2008, fiind finalizat în decembrie 2008. CG&GC Software Solutions a realizat o interfaţã între SharePoint şi pachetul GoPrim prin care toate documentele înregistrate, atât prin Registraturã cât şi prin portal, sã intre pe un flux de document management definit în cadrul SharePoint pe specificul activitãţii din Consiliul Judeţean Mehedinţi. SharePoint a devenit o platformã comunã pentru stocare, arhivare şi regãsire documente pentru toate cele 10 aplicaţii utilizate în cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi şi a proiectului EUDIS. Astfel, în cadrul fiecãrui compartiment din cadrul fiecãrei primãrii, se puteau crea în format Microsoft Word şi arhiva prin scanare toate documentele asociate evenimentelor specifice activitãţii respectivului compartiment.

Lucrurile începuserã sã se mişte în judeţ, primãriile accesau serviciile oferite de EUDIS, dar, din pãcate, “la centru” s-a întâmplat altceva, şi anume firma CG GC a intrat în faliment, conform “Dosar nr. 33867/3/2010 HOT.  În temeiul art. 107 din legea 85/2006 privind procedura insolvenţei dispune începerea procedurii falimentului debitoarei SC CG &GC INTELLIGENT TECHNOLOGY SRL. (…) În temeiul art.107 alin.2 din lege dispune dizolvarea societãţii – debitoare şi ridicarea dreptului de administrare al acesteia”.

Dupã care intervin schimbãri “la centru”: Societatea Comercialã CG & GC INTELLIGENT TECHNOLOGY – S.A. Bucureşti

HOTÃRÂRE din data de 22.03.2011 a adunãrii generale extraordinare a acţionarilor S.C. CG & GC INTELLIGENT TECHNOLOGY – S.A., cu sediul în Bucureşti, Şos. Olteniţei nr. 105A, sector 4, J 40/8008/2000, CUI RO 13318139; Adunarea generalã extraordinarã a acţionarilor S.C. CG & GC INTELLIGENT TECHNOLOGY – S.A. a avut loc astãzi, 22.03.2011, la sediul societãţii din Bucureşti, Şos. Olteniţei nr. 105A, sectorul 4, în temeiul articolului 121 din Legea nr. 31/1990, republicatã, şi a statutului societãţii, adunarea a fost prezidatã de preşedintele consiliului de administraţie, domnul Cornel Giurgea.

La adunare au fost prezenţi toţi acţionarii societãţii, respectiv:

- Giurgea Cornel Liviu, prezent personal, deţinãtorul a 9.457.500 acţiuni, reprezentând 48,5 % din capitalul social;

- Giurgea Tatiana Claudia, prezent personal, deţinãtoare a 10.042.500 acţiuni, reprezentând 51,5 % din capitalul social.

Întrucât au fost prezenţi acţionarii reprezentând 100% capitalul social, adunarea a fost statutar constituitã, putând delibera valabil. Ordinea de zi a fost urmãtoarea:

Art. 1. Revocarea din funcţia de administratori ai societãţii a domnilor Makai Florian şi Giurgea Cornel Liviu, şi renunţarea la consiliul de administraţie. Astfel, societatea va fi administratã de administratorul unic, doamna Giurgea Tatiana Claudia.

Art. 2. Prelungirea mandatului administratorului unic, doamna Giurgea Tatiana Claudia, pentru o perioadã de 4 (patru) ani, cu puteri depline.

Acţionarii au fost de acord cu ordinea de zi şi au adoptat-o în unanimitate, aprobând prezenta hotãrâre. Ordinea de zi fiind epuizatã, şedinţa a fost declaratã închisã.

Cum putea sã semneze continuarea parteneriatului cu o firmã falimentarã preşedintele Consiliul Judeţean Mehedinţi, asta nu mai ştim!

Pentru cã şi în plan local au avut loc “mişcãri de trupe”, ca sã le zicem aşa, de genul: Societatea Comercialã EUDIS MEHEDINŢI – S.R.L.

HOTÃRÂREA NR. 1

EXTRAS DIN PROCESUL-VERBAL AL ADUNÃRII GENERALE A ASOCIAŢILOR SOCIETÃŢII

COMERCIALE EUDIS MEHEDINŢI S.R.L. DIN DATA DE 06.07.2011

Societatea Comercialã CG&GC Intelligent Technology S.A., asociat care deţine 60% din pãrţile sociale, reprezentatã de Liviu Cornel Giurgea, şi Societatea Comercialã Compania pentru Servicii Publice Mehedinţi S.A., asociat ce deţine 40% din pãrţile sociale, reprezentatã de dl Daia Alexandru întruniţi în Adunarea Generalã a Asociaţilor Societãţii Comerciale EUDIS MEHEDINŢI S.R.L., identificatã prin cod fiscal 16935600, astãzi 06.07.2011, ora 09,00, la sediul societãţii, am hotãrât urmãtoarele:

Art. 1. Revocarea din funcţia de administrator a Domnului Pîrîianu Dan Robert, cetãţean român, nãscut la data de 31.10.1968, în localitatea Târgu Jiu, judeţul Gorj, cod numeric personal 1681031182821, începând cu data de 01.09.2011.

Art. 2. Revocarea din calitatea de Membru CA a Domnului Pîrîianu Dan Robert, începând cu data de 01.09.2011.

În 2012 s-a schimbat iar conducerea Consiliului Judeţean, consilierul Liviu Mazilu solicitând în aceastã primãvarã a anului… 2013 un raport de activitate al firmei EUDIS. Numai cã, în judeţ, treburile nu prea mai sunt ca la început, din sursele noastre aflãm cã EUDIS este în proces cu Consiliul Judeţean, de la care are de recuperat suma de 8 miliarde de lei, pentru servicii prestate. De la Cornel Giurgea, conform unui sms, aflãm cã este vorba de “170.000 euro de acum 4 ani, pe 7 luni de muncã recunoscutã şi facturatã (în proces) şi cca 480.000 lei muncã fãcutã nefacturatã, necontractatã de 8 luni”.

Nu mai este cazul sã amintim cã, din toatã echipa EUDIS “s-a ales praful”, profesioniştii au fost daţi la o parte, lãsând locul unora şi altora “paraleli”, dacã putem spune aşa.

Normal ar fi ca Adrian Duicu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, sã iese public şi sã prezinte cam ce a câştigat, în ultimii 8 ani de zile, Consiliul Judeţean în urma acestui parteneriat.  Pentru cã nu este prima data când se “îngroapã” fel şi fel de aiureli post şi pre electorale, numai bune de luat ochii şi mintea aleşilor…

Conştienţi de importanţa pregatirii şi perfecţionãrii permanente, ei solicitã laboratoare moderne, cu PC-uri, servere, licenţe  soft-uri acces internet pentru ei dar şi pentru elevii lor. În mediul social actual dominat de avalanşa informaticã, ceea ce le lipseşte profesorilor pentru a se perfecţiona şi a fi la curent cu noutãţile sunt resursele financiare necesare achizitionãrii unui computer propriu. De aceea, majoritatea aşteaptã ca ajutorul sã vinã din partea Inspectoratelor şcolare sau al Primãriilor.

Ce-şi doresc de fapt, dascãlii?

   În primul rând condiţii moderne în cadrul instituţiilor de învãţãmânt pentru procesul de  predare dar şi de perfecţionare, ceea ce implicit va duce şi la creşterea gradului de pregãtire al elevilor, rezultate mult mai bune la concursurile şi examenele şcolare şi nu în ultimul rând datoria de dascal bine îndeplinitã.

În anul 2001 Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii iniţia proiectul Sistemul Educaţional Informatizat (SEI), program complex pentru susţinerea procesului de predare-învãţare în învãţãmântul preuniversitar cu tehnologii de ultima orã.

Programul de introducere a tehnologiei informaţiei în sistemul educaţional românesc a avut douã componente principale: una, orientatã spre tranziţia cãtre educaţia cu ajutorul computerului şi, a doua, orientatã spre eficientizarea managementului educaţiei şi asigurarea transparenţei proceselor educaţionale, la toate nivelurile, prin folosirea unor instrumente IT de suport.

În realitate majoritatea şcolilor au primit mai mult “vorbe” decât „fapte” şi astfel, putem spune cã astãzi existã scoli şi licee care nu dispun de laboratoare dotate corespunzãtor pentru materiile de specialitate sau, în cadrul laboratorului de informaticã de exemplu, la un computer încearcã sã deprindã câteva noţiuni minim 2 elevi.

Am întrebat-o pe doamna Roxana Moşteoru, profesoarã de limba spaniolã la Colegiul Naţional “Gheorghe Ţiteica”, ce rol joacã computerul în pregãtirea de zi cu zi, dar şi în relatia profesor-elev: “Folosesc zilnic computerul personal în cãutarea materialelor complementare necesare procesului de predare-învãţare, în realizarea proiectelor extraşcolare, dar şi legãtura mea cu elevii. În ceea ce priveşte şcoala, eu, ca profesor de limba spaniolã mi-aş dori sã am la dispoziţie un laborator numai pentru specialitatea mea, dotat cu sistem audio-video, astfel încât sã îmbunãtãţim pronunţia, iar lecţiile sã fie mai placute şi mai atractive, ţinând cont şi de faptul cã majoritatea elevilor dispun de abilitãţi superioare în utilizarea calculatorului”.

Firma EUDIS Mehedinţi, partener cu expertizã în domeniul IT&C pentru Administraţia Localã,  oferã instituţiilor de învãţãmânt soluţia pentru laboratoare moderne: Sistemul Integrat Audio-Video dedicat laboratoarelor şcolare ce include dotare cu Notebook, TV Tuner USB, boxe, modem, execuţia unei pagini de internet, Bitdefender Client Security, mixere, microfoane, videoproiector, ecran proiecţie, asigurându-se montajul şi întreţinerea sistemului.

De asemenea, echipa EUDIS asigurã şi servicii complementare cum ar fi: arhiva digitalã a documentelor publice de ordin general pe o perioadã de minim 3 ani, operarea documentelor în format electronic cãtre client în maxim 30 de zile de la lansarea cererii, asigurarea securitãţii  datelor utilizate şi protecţia împotriva ameninţãrilor informatice, proiecţia şi actualizarea online  a aplicaţiilor din punct de vedere legislativ etc.

Cei care ţin în mâini frâiele dezvoltãrii judeţului sunt oameni care niciodatã n-au sã aparã la ştiri. Ei sunt cei care traseazã coordonatele şi stabilesc strategiile, dar eforturile lor sunt ascunse de o perdea care le mascheazã truda de fiecare clipã. Cu unul dintre aceştia stãm de vorbã acum:

- Domnule Cosmin Durac, sunteţi director general al DGFP Mehedinţi, unul dintre principalii manageri ai judeţului, în acelaşi timp, analist ai dezvoltãrii sau ai stagnãrii economice a judeţului Mehedinţi. De curând, domnule Durac, în ultimul numãr al ziarului Financiarul, ministrul Drãgoi spunea despre o restructurare oarecum a Ministerului Finanţelor, despre o digitalizare a informaţiilor şi a operaţiunilor Ministerului de Finanţe, despre o restructurare a sa, conform normelor dictate de Uniunea Europeanã şi Fondul Monetar de Investiţii. Între timp a fost schimbat Sorin Blejnar din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, pentru faptul cã încasãrile la bugetul de stat au fost sub planul fixat de Ministerul Finanţelor Publice. Ce va însemna asta pentru Direcţia Generalã a Finanţelor Publice în judeţul Mehedinţi, la ce sã se aştepte oamenii şi cât de mult se va eficientiza activitatea Ministerului?

- Am citit şi eu interviul respectiv şi am vãzut şi la TV ce a spus domnul ministru; încã nu se ştie exact ce va conţine sau cum va fi aceastã restructurare, dar pot sã vã spun cã se urmãreşte o eficientizare a colectãrii şi o apropiere cât mai mare între instituţie şi contribuabil, sã disparã interfaţa, sã se apropie de IT, sã se lucreze mult cu aplicaţiile soft, în aşa fel încât cetãţeanul sã nu mai piardã timp la cozi în relaţia cu personalul, iar calitatea rapoartelor financiare sã capete acurateţe şi sã acorde timp de  analizã pentru decizii.

- Cu alte cuvinte, va fi o relaţie mult mai directã, mult mai strânsã şi mult mai rapidã. În acest moment, cum stã judeţul Mehedinţi la aceastã informatizare dintre contribuabil şi Direcţia Generalã a Finanţelor Publice?

- Nu pot sã zic cã stã nici bine, nici rãu, stã cum stã toatã ţara, deci sunt sistemele de calcul ale ANAF- ului, programele ANAF- ului pe care lucrãm, sunt OK la ora actualã, peste tot e loc de mai bine.

- Cât a contribuit, de exemplu, EUDIS- ul în dotarea şi funcţionarea la parametrii normali a administraţiilor publice locale în relaţia cu dumneavoastrã pe aceastã temã?

- EUDIS- ul, la ora actualã, are de fapt, programe informatice online în legãturã cu bugetul comunitãţilor locale, bugetele primãriilor şi eu cred cã în proporţie de 75 % din primãriile judeţului Mehedinţi lucreazã cu EUDIS.

- Deci, este o treabã bunã. Aşa cum spuneam, sunteţi un arbitru al dezvoltãrii economice, un observator obligatoriu atent şi tot obligatoriu avizat. Cum stã judeţul Mehedinţi dupã primul trimestru al anului 2012, faţã de anul 2008?

- La noi întotdeauna s-a fãcut planul de încasãri pe judeţ, s-a fãcut şi în 2008, şi în 2011.

- Observaţi dezvoltatori locali care au înregistrat un progres faţã de, sã zicem, acum 4 ani, observaţi dezvoltatori locali care şi-au încetat activitatea; trãgând linie şi adunând, judeţul stã mai bine decât acum 4 ani, din punct de vedere economic?

- E clar cã toatã lumea a evoluat şi noi stãm mai bine, trebuie sã vã spun, câţiva dintre dezvoltatorii noştri de aici nici nu mai sunt la noi, sunt la mari contribuabili, la Bucureşti, sunt administraţi de marii contribuabili, ceea ce înseamnã cã au avut progrese.

- Şi se nasc alţii, vin alţii din urmã?

- Nu prea. Starea generalã a arealului economic judeţean s-a stabilizat, ca sã zic aşa…

- Care ar fi domeniile de referinţã în care simţiţi cã existã un real progres, pe ce se merge, pe industrie, pe servicii, pe comerţ, turismul înregistreazã progrese?

- Nu semnificative, în ce priveşte turismul. Eu aş zice cã domeniul construcţiilor a evoluat, atâta vreme cât fondurile europene sunt atrase într-o proporţie foarte mare de judeţul nostru şi comerţul, prin venirea marilor retaileri la noi în judeţ, dar la fel, sunt administraţi de marii contribuabili; înseamnã cã banii, toate taxele şi impozitele merg la Bucureşti, deci nu beneficiazã direct judeţul, doar într-o cotã parte, dar nu direct, cum ar fi sã beneficieze de plata impozitelor de cãtre un contribuabil local.

- În acest moment, câţi lucrãtori are Direcţia Generalã a Finanţelor Publice?

- 427, cu 4 administraţii orãşeneşti şi una municipalã.

-Cum  este relaţia dintre dumneavoastrã şi departamentul  de bugete, având în vedere cã în cadrul Administraţiei  Publice şi la nivel central, este o componentã  extrem de discutatã în mass media?

- Aceeasi relaţie pe care o am cu celelalte departamente ale Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Mehedinţi. Acesta este un departament important, unde se munceşte foarte mult, mai ales în perioadele de dare de seamã şi de aprobare de bugete.

- Cum vedeţi îmbunãtãţirea activitãţii acestui departament?

- Pãrerea mea este cã într-un sistem unitar-centralizat şi on-line,  pentru cã tot „este la modã”,  şi cerut insistent de Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale şi de cãtre Ministerul Finanţelor Publice, având la bazã politica E-Gov stabilitã de C.E., privind îmbunãtãţirea serviciilor pentru cetãţeni cu creşterea randamentului de raportare, ar reduce cu aproximativ 40% timpul de rãspuns. Se pierde mult timp cu preluarea formularisticii şi apoi centralizarea acestora ducând la ore de efort suplimentar al angajaţilor acestui birou.

- Ce le transmiteţi  colaboratorilor dumneavoastrã, subordonaţilor şi locuitorilor judeţului Mehedinţi?

-Sã fie sãnãtoşi, sã aibã energie suficientã, sã îşi facã treaba pentru care sunt plãtiţi şi sã nu uite cã trebuie sã se informeze şi sã se pregãteascã permanent, pentru cã profesia lor este dinamicã şi legislaţia în permanentã schimbare!

* Primãvara… anotimpul renaşterii, al trezirii la viaţã a naturii. Odatã cu sosirea primãverii omagiem şi ziua de 8 Martie, ziua cea mai plinã de feminitate, ziua frumuseţii, a dragostei, ziua în care femeia este în centrul atenţiei şi este sãrbãtoritã de copii, soţi şi prieteni. Mãmici, tãtici, bunici, au umplut pânã la refuz sala „Iulian Andreescu” din cadrul Liceului de Artã „I. Şt.  Paulian” din municipiul Drobeta Turnu Severin, care a gãzduit, în seara zilei de 7 Martie, unul din cele mai importante evenimente dedicate zilei de 8 Martie, eveniment intitulat  «Un cadou pentru mama mea» şi a fost organizat de cãtre firma EUDIS în parteneriat cu Direcţia Generalã de Asistenţã Socialã şi Protecţia Copilului Mehedinţi şi Centrul Cultural „Nichita Stãnescu”. Micuţul Victor Neacşu a deschis spectacolul cu piesa „Mama”, a cãrui interpretare a descreţit frunţile femeilor din salã. Apoi, pe rând, au urcat pe scenã Francesca Maria Arhot, care a interpretat un menuet al compozitorului Czerni Vivace; apoi Anca Pieptãnatu, Maria Neamţu; Alexandru Doinea şi David Neamţu, o parte dintre aceştia fiind consideraţi elevi de elitã ai liceului, datoritã premiilor importante pe care le-au obţinut la concursurile şi olimpiadele muzicale atât judeţene, cât şi naţionale sau internaţionale. Seara a fost completatã de dansurile şi cântecele copiilor care frecventeazã cursurile şcolilor de muzicã şi dans ale Centrului Cultural „Nichita Stãnescu”, iar invitaţii speciali ai evenimentului au fost trei elevi ai Colegiului Naţional de Muzicã „Dinu Lipatti”, din Bucureşti, care  au parcurs mai multe stiluri muzicale. Mandra Florescu  a cântat operã, Cornelia Giurgea  a interpretat la vioarã Balada lui Ciprian Porumbescu şi C.Saint Saens-Rondo Capriccioso, iar Antonio Tudosie, în acorduri de chitarã clasicã, a prezentat o lecţie de tango, fiind acompaniat de o pereche de dansatori. A fost o searã excelentã, plinã de armonie care a încântat auditoriu.