Mai e puţin şi se terminã, în sfârşit, şi campania aceasta electoralã. A fost un an excesiv politic, un an în care politicul ne-a asaltat din toate pãrţile şi ne-a sufocat în pletora sa de invective, injurii, rãsturnãri şi declamaţii.

Nici campania aceasta nu e altfel, ca atmosferã şi atitudine, comparativ cu cea de la locale sau cu celebrul referendum din varã: nervi, certuri, scandal, atacuri, manipulãri, calcule politice de tot felul. E aproape imposibil sã te fereşti de asaltul politicului. Cam pe toate posturile de televiziune, locale şi naţionale, dai, inevitabil, de mutrele unor candidaţi. Cum ieşi pe stradã dai de mutre similare pe ziduri, vitrine, banere atârnate pe stâlpi, meshuri agãţate pe faţade de bloc, steaguri electorale stradale. Unele mutre stârnesc efectiv râsul, altele iritarea. În cutii poştale gãseşti alte mutre, alte texte sub formã de scrisori, flayere, broşuri, ziare. Nebunia electoralã e la apogeu şi cu toţii suntem într-un fel sau altul afectaţi de aceastã nevrozã politicã ce a dominat întregul an 2012. E aproape imposibil sã te fereşti din calea manipulãrii şi agitaţiei electorale. Partizanatul e la ordinea zilei. Aversiunea, antagonismul politic a ajuns chiar la nivelul strãzii, scãrii de bloc, familiei.

Şi dincolo de tot acest spectacol al înverşunãrii politice naţionale, realitatea de zi cu zi nu e deloc una care sã invite la entuziasm. Vor trece şi aceste alegeri. Vom avea un nou parlament şi, în mod singur, alt guvern, alt premier. Şi, cu asta ce? Vã imaginaţi cumva cã imediat lucrurile se vor îndrepta pe o cale mai bunã şi cã va curge lapte şi miere? Nu cred. Dimpotrivã, am senzaţia cã anul 2013 va fi unul teribil de anevoios din punct de vedere economic şi social, consecinţã fireascã tocmai a unui 2012 jertfit în mod prostesc pe altarul politicii.

Dacã ne uitãm doar la situaţia judeţului nostru, Mehedinţi, ne putem face o idee cam cât de precarã e situaţia şi cât de lipsitã de perspective pozitive. Mãcar un lucru bun a fãcut aceastã campanie electoralã: a relevat din nou problema numãrul unu în Mehedinţi, şi anume absenţa locurilor de muncã. Mai toţi candidaţii şi-au fãcut  laitmotiv din aceastã temã. Şi, din pãcate, nu e doar marota noastrã, nu e doar obsesia noastrã judeţeanã, deşi de ani buni ne confruntãm cu ea, indiferent de culoarea guvernãrii.

Zilele trecute am fost prin Craiova şi, în discuţii cu unii onorabili jurnalişti, am înţeles de la dumnealor cã şi acolo, în Dolj, e aceiaşi temã majorã şi obsedantã. Bine, bine, dar dincolo de declaraţii politice de campanie nu am vãzut cine ştie ce mãsuri. Mediul investiţional e mai degrabã… timid. Cum ar putea fi altfel când autoritãţile locale sunt prinse în plasa propriilor jocuri politice?

Campania electoralã pentru alegerile parlamentare din judeţul Mehedinţi este în plinã desfãşurare. Unul dintre colegiile uninominale din judeţ în care rezultatul electoral este unul imprevizibil este Colegiul 2 Camera Deputaţilor. De fapt, bãtãlia electoralã din acest colegiu este cea mai interesantã, deoarece acesta este singurul colegiu din judeţ unde principalii contracandidaţi sunt parlamentari în funcţie.

Deputatul ARD Mehedinţi, Doiniţa Chircu, şi Petre Daea, reprezentantul USL Mehedinţi, îşi disputã acest colegiu, fiecare cu propriile arme, politice şi strategice. Existã, fãrã îndoialã, o diferenţã între cei doi contracandidaţi, una care ţine, pe de-o parte, de susţinerea politicã, iar, pe de altã parte, de structura psihicã individualã.

Doiniţa Chircu s-a dovedit, de când îşi exercitã mandatul de deputat pe acest colegiu, un politician ferm, implicat, cu iniţiativã. N-a fost eveniment sau manifestare importantã în propriul colegiu la care Doiniţa Chircu sã nu ia parte. Mai mult, ea s-a implicat în tot felul de proiecte, sprijinind, în limita posibilitãţilor şi a legalitãţii, orce acţiune care era în beneficiul localitãţilor, al cetãţenilor. Participarea sa în alegerile locale, drept candidat pentru funcţia de primar al oraşului Orşova a fost un gest de mare curaj politic, chiar dacã ştia cã şansele nu sunt prea mari. Aceastã implicare îi poate fi utilã la scrutinul parlamentar, deoarece a reuşit, într-o mãsurã considerabilã, sã-şi consolideze imaginea în rândul orşovenilor, fiind zilnic în mijlocul acestora.

De cealaltã parte, senatorul Petre Daea este un politician mult mai slab din acest punct de vedere, nefiind o prezenţã constantã şi fermã în spaţiul politic mehedinţean. În anumite perioade ale mandatului sãu, Petre Daea s-a dovedit un politician cât se poate de absent, lãsând senzaţia unei resemnãri politice evidente.

Din acest punct de vedere, faptul cã Petre Daea a fost nominalizat pentru încã un mandat de parlamentar poate fi considerat o surprizã, raportat în primul rând la interesul unor membri ai PSD Mehedinţi, care în noua conjuncturã politicã aveau mult mai multe şanse de a-şi atinge scopul personal. Cu atât mai mult cu cât, dacã analizãm candidaturile PSD Mehedinţi, observãm cã doar Rodin Traicu este singurul candidat local care participã pentru prima datã la un scrutin de acest tip. În mod sigur, senatorul Petre Daea se bazeazã la aceste alegeri pe suportul politic al alianţei din partea cãreia candideazã, ajutor care poate compensa deficitul de imagine pe care îl are. Chiar şi cu un asemenea sprijin este greu de apreciat care va fi rezultatul votului în Colegiul 2 Camera Deputaţilor, deoarece fiecare candidat are un atu de partea sa: Doiniţa Chircu propria forţã, iar Petre Daea pe cea politicã, a USL Mehedinţi.

Tocmai de accea, disputa politicã dintre Doiniţa Chircu şi Petre Daea este una interesantã, iar rezultatul votului imposibil de estimat. Determinant va fi însã şi modalitatea în care cei doi candidaţi vor şti sã transmitã un mesaj electoral credibil alegãtorilor. Pentru cã în acest colegiu este un electorat preponderent urban, în care intrã o parte a municipiului Drobeta Turnu Severin şi întregul municipiu Orşova, adicã o mare parte a cetãţenilor cu drept de vot care, teoretic, ar trebui sã fie mult mai bine informaţi.

La sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi, precum şi la poliţiile orãşeneşti şi municipale, au fost constituite echipe de cercetare a evenimentelor electorale ce se pot produce în perioada campaniei. Totodatã, pentru menţinerea ordinii publice vor fi angrenate 820 efective ale structurilor teritoriale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, din care 225 poliţişti, 130 jandarmi, 292 poliţişti de frontierã şi 170 pompieri pentru asigurarea mãsurilor specifice la secţiile de votare.

La nivelul judeţului Mehedinţi s-a instituit şi funcţioneazã Centrul Operaţional de Comandã precum şi Centrul de Comunicare Judeţean ambele având sediul la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mehedinţi cu rol de asigurare a mãsurilor de ordine şi siguranţã publicã, coordonarea efectivelor de intervenţie în teren, preluarea şi intervenţia promptã la apelurile sosite prin S.N.U.A.U. 112, rãspunderea cu operativitate la solicitãrile mass-media etc.

De asemenea, sub sloganul „Mita şi votul ilegal înseamnã închisoare!”, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile sale teritoriale, va desfãşura în perioada 10 mai – 10 iunie a.c., o campanie de informare şi conştientizare a cetãţenilor cu privire la sancţiunile prevãzute de lege în cazul votului ilegal şi a mitei electorale. Campania se va derula în contextul desfãşurãrii alegerilor pentru autoritãţile administraţiei publice locale din data de 10 iunie 2012.

„Pentru promovarea campaniei au fost realizate spot-uri audio/video ce vor fi difuzate cu sprijinul partenerilor media, precum şi alte materiale publicitare conţinând mesaje de informare şi conştientizare. De asemenea, a devenit operaţional site-ul www.votlegal.mai.gov.ro, unde cetãţenii vor gãsi informaţii legislative, ştiri şi comunicate referitoare la acţiunile structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor destinate desfãşurãrii în condiţii de legalitate a întregului proces electoral”, se aratã într-un comunicat de presã.

Poliţiştii atrag atenţia cã legea pedepseşte promisiunea, oferirea sau darea de bani în timpul campaniei electorale: Art. 109 – (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinãrii alegãtorului sã voteze sau sã nu voteze o anumitã listã de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar, consilier sau de preşedinte al consiliului judeţean, precum şi primirea acestora de cãtre alegãtori constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Pedeapsa prevãzutã la alin. (1) se aplicã şi persoanei care voteazã fãrã a avea drept de vot ori alegãtorului care voteazã de mai multe ori în ziua alegerilor. (3) Tentativa se pedepseşte.