Obiectiv Mehedinţean » DNA

Nicio zi fãrã D.N.A

autor — Thu, 19 Mar 2015 17:48:20 +0000

Dincolo de toate diferenţele ce ţin de ideologie, traseu istoric, alianţe şi calibru, toţi politicienii, clasa politicã în ansamblul ei, se confruntã cu o problemã comunã, şi anume uriaşa presiune socialã din acest moment, şi care se traduce, în primul rând, printr-o imensã stare de nemulţumire. Fenomenul acesta nu e nou, desigur, doar cã acum s-a atins iarãşi un nivel critic, de iminentã revoltã. E deajuns sã deschizi televizorul, pe orice canal respectabil de ştiri şi dezbateri, pentru a înţelege ceva din îngrozitoarea stare de disoluţie în care ne aflãm cu toţii. Arestãri peste arestãri, anchete, acuze. Nicio zi fãrã D.N.A. Nicio zi fãrã acest spectacol naţional târzior al justiţiei dezlãnţuite. Ne dãm seama, aşa, în linii mari, cam la ce nivel de corupţie s-a ajuns în aceastã ţarã în ultimul sfert de secol democratic. Averi imense clãdite pe banii statului, pe contracte oneroase, pe pile politice şi învârteli. Banii statului sunt taxele şi impozitele plãtite de noi toţi din salarii, din venituri, cu bunã credinţã. Numai cã o serie întreagã de indivizi au decis dupã interese particulare cum sã le împartã, şi cui, cu un cinism antinaţional ceva de speriat. O ţarã lãsatã de izbelişte, lãsatã la mâna mafioţilor de tot felul, de toate calibrele, de la cele mici, derizorii, pânã la cele mai de sus, ministeriale. Un adevãrat stat mafiotic. Nu a fost zi în care sã nu vedem, bãgat în corzi de DNA, vreun nume de soi al politicii autohtone. Golãneala şi hoţia au fãcut casã bunã cu politicul, şi încã mai fac. Democraţia a fost cel mai bun mediu pentru aceşti demagogi de doi bani, pentru aceşti parveniţi goi pe dinlãuntru dar plini de vanitate. Şpãgi, contracte, comisioane, milioane de euro, decizii arbitrare, intervenţii – totul în numele golãnelii hrãpãreţe. În mintea acestor indivizi nu a fost niciodatã cu adevãrat interesul naţional, ideea ca ţara şi românii sã prospere, ci doar ei, neamurile lor, gaşca de amici, sã se umple de bani. Bani nu cu lopata, ci cu camionul. S-a furat din aceastã ţarã cu camionul, acesta e adevãrul. Camioane de euro, din taxe şi impozite, de la bugetul de stat. Cine sã se mai preocupe serios de soarta acestei ţãri când starea generalã de spirit era aceasta? Când corupţia guverna aceastã ţarã? Şi acum suntem unde suntem, adicã tot pe marginea prãpastie, copleşiţi de şomaj, de absenţa locurilor de muncã, într-o crizã socialã fãrã oprire. Undeva realitatea româneascã s-a rupt definitiv, la mijloc, de o parte sunt oamenii normali, simplii cetãţeni minţiţi şi furaţi, iar de cealaltã mafioţii de toate culorile politice. Noroc cu D.N.A. care ne mai dã senzaţia cã, pânã la urmã, se va face dreptate şi luminã în ţara aceasta. Altfel parcã totul pare pierdut.

Epoca DNA

autor — Thu, 19 Feb 2015 10:37:33 +0000

Într-un context politic cât se poate de scandalos, de la declaraţiile lui Traian Bãsescu la condamnarea Monicãi Iacob Ritzi, chestiunea modificãrii unor parametrii legislativi pentru alegerile de anul viitor a trecut aproape neobservatã. Se discutã de ceva vreme despre aceste modificãri, şi ar trebui sã fim atenţi la ce urmeazã sã se petreacã din acest punct de vedere.
Deci, ca sã trecem la subiect, iatã cã membrii Comisiei de Cod Electoral s-au reunit pentru a stabili principiile de dezbatere asupra legii partidelor politice şi asupra legii privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Ocazie cu care au decis ca preşedinţii de consilii judeţene sã fie aleşi pe liste, indirect, de cãtre consilierii judeţeni. Astfel cã, unul din consilierii judeţeni aleşi va fi desemnat, în urma unui vot în interiorul consiliului judeţean, drept preşedinte al Consiliului Judeţean. Pânã mai ieri, dupã cum ştim, preşedintele acestui organism era ales în mod direct de cãtre cetãţeni. E acelaşi principiu ca în cazul alegerilor viceprimarilor, când votul consilierilor locali decide totul. În chestiunea aceasta a alegerii indirecte a preşedintelui de Consiliu judeţean nu toţi pot fi de acord, normal. Unii chiar s-au exprimat în termeni destul de duri vizavi de aceastã idee, Marian Oprişan de exemplu. În mod cert va fi o simplificare a votului, şi un transfer masiv de responsabilitate în seama consilierilor judeţeni. Oricum preşedintele Consiliului judeţean era prins în jocurile de putere din cadrul Consiliului, şi ni se pare un lucru firesc sã fie ales prin vot indirect, dar ca expresie directã a raporturilor de putere din cadrul Consiliului judeţean. Miza se va transfera deasemeni pe partidele politice, pe grupurile de consilieri. Cu alte cuvinte vom asista la un joc intern, tensionat, desigur, şi mai cu seamã unul destul de instabil cãci odatã cu destabilizarea unui raport de forţe politice însãşi poziţia preşedintelui devine friabilã. Desigur, cetãţenii nu sunt foarte pasionaţi de aceste aspecte. Pe cei mai mulţi nici nu-i intereseazã foarte mult ce raporturi de forţe sunt în cadrul unui consiliu judeţean şi nici chiar cine e preşedintele unui asemenea organism. Relaţia lor, a cetãţenilor, e mai directã cu reprezentanţii comunitãţii din care fac parte, consilieri locali şi primar. Problemele lor îşi gãsesc sau nu un rãspuns în aceastã ecuaţie directã, pânã la nivelul consiliului judeţean lucrurile par mai abstracte şi mai îndepãrtate. În realitate însã pe fiecare ar trebui sã ne intereseze, mãcar într-o mãsurã rezonabilã, cine şi cum va ajunge consilier judeţean şi preşedinte de consiliu judeţean, cãci multe decizii importante pentru comunitãţile locale depind de aceşti reprezentanţi.
Ideea unei reformulãri a cadrului legislativ privind alegerile şi existenţa partidelor politice e o necesitate, şi doar rigiditatea indiscutabilã a legislativului a tot tergiversat lucrurile. Ne dorim mai multã transparenţã şi un vot care chiar sã conteze. Aşa cum ne dorim o clasã politicã reformatã şi mai luminatã. Din pãcate în ultimele luni am asistat la cu totul altceva, opus chiar aşteptãrilor noastre, şi anume acelaşi vechi politicianism leşinat şi suspect, la figuri politice a cãror credibilitate a eşuat de multã vreme.
Cu siguranţã apropierea alegerilor din 2016 va grãbi chestiunile ce ţin de cadrul normativ, dar nu ne îndoim de faptul cã va tensiona şi mai abitir o scenã politicã deja inflamatã, în care miza principalã a politicienilor pare mai degrabã aceea de a scãpa într-un fel sau altul de DNA. Este epoca DNA, indiscutabil. Şi nimic nu ne face sã credem cã ea va apune în curând, cãci rãul în societatea noastrã e foarte vechi şi foarte adânc, din pãcate.

Percheziţii DNA în Mehedinţi

autor — Thu, 16 Oct 2014 10:22:23 +0000

Marţi dimineaţa, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specialã de Intervenţii a Jandarmeriei, au început percheziţii la 8 locaţii situate în municipiile Drobeta Turnu Severin şi Orşova, din judeţul Mehedinţi. Douã din aceste locaţii sunt sedii ale unor instituţii publice de interes local – Primãria municipiului Orşova şi Parchetul de pe lângã Judecãtoria Orşova – celelalte 6 locaţii sunt sedii ale unor societãţi comerciale şi domicilii ale unor persoane fizice. De altfel prima locaţie vizitatã de organele de anchetã a fost locuinţa din Drobeta Turnu Severin a lui Carmen Sîrboiu, prim procuror al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Orşova. La Primãria municipiului Orşova procurorii DNA s-au oprit în birourile fostului viceprimar Constantin Negulescu (schimbat din funcţie în urmã cu o sãptãmânã) şi, respectiv, al lui Marian Boţilã, secretarul instituţiei. Anchetatorii urmãresc modul în care au dispãrut din patrimoniul Primãriei Orşova douã suprafeţe de teren şi au ajuns în proprietatea unor persoane fizice.
Ion Manea, primarul municipiului Orşova a fost iniţial doar salutat de procurorii DNA şi ca sã îşi depãşeascã emoţiile a invitat ziariştii sã viziteze noua Piaţã recent reabilitatã, invitaţie refuzatã de altfel. La scurt timp primarului Manea i s-au solicitat documente necesare în derularea anchetei.
Urmãtoarele locaţii ale procurorilor DNA au fost Liceul Teoretic „Traian Lalescu”, unde pânã nu demult şi-a avut sediul Centrul Naţional Olimpic de Canotaj şi Caiac-canoe şi, apoi, Parchetul de pe lângã Judecãtoria Orşova.
Pe surse am aflat cã procurorii DNA au fãcut descinderile de marţi dimineaţa în cadrul a trei dosare distincte: abuzurile de la Primãria municipiului Orşova; neregulile de la Liceul Teoretic „Traian Lalescu” şi ilegalitãţile primului procuror al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Orşova.
În jurul orei 15.00 procurorii DNA au iesit din sediul Parchetului Orşova împreunã cu prim procuroarea Carmen Sîrboiu pe care au urcat-o în duba cu mascaţi, maşinile plecând în trombã spre Bucureşti unde, probabil, se va decide dacã aceasta va primi mandat de reţinere sau nu.
Carmen Sîrboiu este suspectatã de DNA cã ar fi luat mitã de la oameni de afaceri cãrora le promitea cã va interveni la factori de decizie în cazul unor presupuse fapte de evaziune comise de aceştia. Infracţiunile sunt încadrate la Legea 78 din Codul Penal: mitã, trafic de influenţã, obţinere de foloase necuvenite sub formã de bani şi bunuri, printre care materiale de construcţii. Mai mult, la cele douã case ale sale ar fi fost trimişi sã lucreze angajaţi ai celor cãrora le promitea cã îi va ajuta.
De asemenea, prim procurorul Carmen Sîrboiu este acuzatã cã ar avea implicare în dosarele de la Liceul Teoretic „Traian Lalescu”, iar prin tergiversarea soluţionãrii acestora s-a ajuns la iminenta desfiinţare a Centrului Naţional Olimpic de Canotaj şi Caiac-canoe Orşova.
Celelalte persoane audiate – primarul Ion Manea, fostul viceprimar Constantin Negulescu, secretarul Marian Boţilã, Mirela Stoinel, directoarea liceului, dar şi Gabriel Pleşa, concubinul procuroarei, vor avea calitatea de martori, dupã cum susţin surse judiciare.