Oraşul ca o ranã deschisã

autor — Thu, 05 Mar 2015 10:21:52 +0000

Toatã lumea discutã în oraş, în perioada aceasta, cel puţin pe douã teme majore, devenite deja destul de… stihiale: închiderea Combinatului de Apã Grea şi iminenta întrerupere a alimentãrii cu apã caldã şi agent termic, ca o consecinţã directã a primeia. Iatã cã marea temere a închiderii combinatului, chestiune ce a obsedat spaţiul public de ani buni încoace, narcotizatã doar de promisiunile şi speranţele din perioadele electorale, a devenit ceva palpabil şi real, şi nu doar o ameninţare la orizont. Cea mai mare unitate economicã din acest judeţ nu a putut fi salvatã sau reconvertitã în altceva, iar sute şi sute de salariaţi vor fi daţi afarã, adicã aruncaţi în stradã, fãrã mari şanse de reconversie profesionalã sau de absorbire pe piaţa muncii. Care piaţa muncii în Severin? Nu existã aşa ceva. Doar tarabe ale muncii, chişcuri, nicidecum o piaţã.
Într-un oraş predominant comercial, plin de hipermarketuri, benzinãrii şi bãnci, aproape lipsit de unitãţi de producţie, e foarte greu, dacã nu chiar imposibil sã eviţi impactul economic, financiar al închiderii combinatului. Grosul salariilor şi al bonurilor se duceau spre aceste hipermarketuri. Ponderea cea mai însemnatã a încasãrilor avea ca sursã majorã tocmai salariaţii de la combinat. E greu de estimat impactul economico-financiar al închiderii combinatului, cert este cã gradul de sãrãcie al populaţiei nu are cum sã nu creascã, proporţional cu gradul de disperare socialã. Fiecare salariat al fostei regii de apã grea avea în spate o familie, care se baza pe veniturile sale. Acum lucrurile se schimbã dramatic, şi, în consecinţã directã, totul va fi afectat, de la nivelul cumpãrãturilor la piaţa imobiliarã.
Dar poate cel mai trist lucru e marea minciunã care a stat mereu în spatele acestui combinat. Încã nu ştim de ce, din vreme, nu s-au putut lua mãsuri de prevenţie socialã. Aşa cum nu ştim de ce nimeni nu a pus umãrul sã salveze mãcar Termocentrala, sã investeascã în ea astfel încât sã poatã produce curent electric pentru sistemul naţional şi sã se automenţinã. Nu ştim, de exemplu, de ce nu s-au instalat filtre de noxe la Termo, aşa cum s-au instalat în valea Jiului, şi cum prevãd normativele Tratatului de la Kioto la care şi noi am aderat.
Pentru Severin e o dramã, o imensã dramã socialã, şi o ranã deschisã care nu se va închide uşor. Atâţia oameni şi-au legat vieţile, familiile şi profesia de existenţa Combinatului de Apã Grea, încât e greu acum sã asişti la dispariţia unui loc ce a concentrat atâtea speranţe, realizãri, eforturi, şi care a dat, sã recunoaştem, o imensã vigoare acestui oraş. Pãcat. Aceşti oameni, salariaţii de acolo, care au ridicat Combinatul şi l-au ţinut în viaţã şi în siguranţã decenii la rând, (unii au şi murit acolo, din nefericire) ar fi meritat o soartã mai bunã şi un final mai demn, nu acesta în care fac mitinguri pentru a li se acorda nişte drepturi elementare. Trist.

Vacanţa de primãvarã este insuficientã şi discriminatorie

autor — Thu, 04 Oct 2012 09:44:07 +0000

Doamnã Ministru Ecaterina Andronescu,

Ca urmare a discuţiilor purtate cu elevi, pãrinţi şi cadre didactice, Grupul de lucru pentru educaţie al Organizaţiei Naţionale a Femeilor Democrat Liberale vã atrage atenţia asupra neajunsurilor pe care le genereazã noua structurã a anului şcolar. Structura anunţatã de dumneavoastrã prin ordin de ministru, dupã începerea anului şcolar 2012-2013, reduce vacanţa de primãvarã de la douã sãptãmâni la doar o sãptãmânã. Dincolo de faptul cã vacanţa este insuficientã pentru toţi elevii noştri astfel încât sã parcurgã cu succes ultima perioadã a semestrului al doilea, reducerea la o sãptãmânã a vacanţei de primãvarã este discriminatorie pentru elevii care participã la olimpiadele şcolare naţionale. Un motiv real de îngrijorare este faptul cã olimpicii naţionali nu mai au, practic, vacanţã de primãvarã.

Totodatã, pânã în acest moment nu este precizatã modalitatea în care se va organiza sistemul de învãţãmânt preuniversitar în perioada sãrbãtorilor pascale, acest an şcolar având particularitatea dispersiei în timp a datelor (exemplu: 5 mai şi 31 martie). Argumentele soluţiei propuse de noi sunt: cadrele didactice pot planifica parcurgerea materiei de la început în cunoştinã de cauzã; pãrinţii, cunoscând din timp programul copiilor, îl pot armoniza cu propriul program şi, nu în ultimul rând, sectorul turistic poate adapta şi oferi celor interesaţi pachete de vacanţã specifice perioadei.

În urma discuţiilor purtate cu elevi, pãrinţi şi cadre didactice, soluţia de principiu identificatã de noi, pe care o înaintãm ministerului şi pe care credem cã ar trebui sã o adoptaţi în beneficiul tuturor, presupune acordarea, pe lângã zilele libere existente deja în mod tradiţional (prima şi a doua zi de Paşte), a încã douã zile libere. Spre exemplu, perioada premergãtoare zilei de 5 mai are conform ordinului dumneavoastrã urmãtoare structurã: miercuri,1 Mai – zi liberã, joi şi vineri zile de şcoalã. Noi propunem pentru zilele de 2 şi 3 mai statutul de zile libere, în aşa fel încât perioada cuprinsã între 30 aprilie şi 7 mai sã fie integral liberã.

Avem convingerea cã soluţia noastrã rãspunde unei aşteptãri existente în opinia publicã româneascã, se aflã la îndemâna dumneavoastrã şi, nu în ultimul rând, oferã predictibilitatea atât de des invocatã în sistemul de învãţãmânt.

Vã mulţumesc pentru atenţia acordatã acestui subiect,

Deputat Chircu Doiniţa Mariana – Membru al Comisiei de Educaţie al Partidului Democrat Liberal

Obiectiv Mehedinţean » deschisa

Oraşul ca o ranã deschisã

Vacanţa de primãvarã este insuficientã şi discriminatorie