Obiectiv Mehedinţean » de

ANUNŢ DE PRESĂ

autor — Fri, 11 Dec 2015 08:38:55 +0000

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară: 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”

Domeniul major de intervenţie: 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”

Titlul proiectului: ”Promovarea culturii antreprenoriale la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia si Bucureşti – Ilfov”

Contract nr: POSDRU/176/3.1/S/150471

ANUNŢ DE PRESĂ

FINALIZARE PROIECT „PROMOVAREA CULTURII ANTREPRENORIALE LA NIVELUL REGIUNII SUD – VEST OLTENIA ŞI BUCUREŞTI – ILFOV”

All Grants and Funds Solutions SRL în parteneriat cu Allconsulting Group System SRL anunţă finalizarea proiectului „Promovarea culturii antreprenoriale la nivelul regiunii Sud – Vest Oltenia şi Bucureşti – Ilfov”- POSDRU/176/3.1/S/150471, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritară 3 “Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 “Promovarea culturii antreprenoriale”.

Proiectul mai sus menţionat a avut ca obiectiv general dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi manageriale în vederea îmbunătăţirii performanţei şi formării profesionale a unui grup ţintă constituit din minim 400 tineri, prin înfiinţarea a două noi centre de sprijin în iniţierea afacerilor în regiunea Sud-Vest Oltenia şi dezvoltarea a două centre existente în regiunea Bucureşti – Ilfov.

În cadrul proiectului au fost organizate cursuri de formare profesională utile în dezvoltarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirii competitivităţii şi adaptabilităţii potenţialilor antreprenori prin care s-a urmărit consolidarea potenţialului antreprenorial în rândul a aproximativ 400 de tineri. Proiectul s-a derulat în judeţele Gorj, Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi, Ilfov şi Bucureşti, având o perioadă de implementare de 10 luni (februarie-decembrie 2015).

Iniţiativele antreprenoriale au fost susţinute prin dezvoltarea schemei de ajutoare şi stimulente în sprijinirea demarării activităţilor unei afaceri prin organizarea şi derularea competiţiei de idei de afaceri “Antreprenoriat – vector în carieră”. Au fost selectate astfel 36 de idei de afaceri care au primit finanţare. 16 planuri de afaceri sunt dezvoltate de tineri cu vârsta 18 – 25 ani înmatriculaţi în învăţământul superior, iar prin înfiinţarea celor 36 de întreprinderi au fost create minim 80 de noi locuri de muncă.

Pentru a acorda asistenţă şi sprijinul necesar dezvoltării unui mediu antreprenorial profesionist şi eficient, au fost dezvoltate 2 centre de sprijin în iniţierea afacerilor în Regiunea Bucureşti – Ilfov şi au fost înfiinţate 2 centre în Regiunea Sud – Vest Oltenia. Aceste centre creează contextul favorabil apariţiei de noi oportunităţi antreprenoriale şi furnizează informaţi utile tinerilor care doresc să îşi deschidă o afacere proprie.

Mai multe informaţii suplimentare legate de implementarea proiectului pot fi solicitate la numărul de telefon 021.315.03.97, precum şi la adresa posdru3.1@all-gfs.ro.

Make it happen – de la o idee creatoare la un business tangibil!

www.vectorincariera.ro

Povestea Porţilor de Fier… a prins viaţã

autor — Mon, 16 Nov 2015 17:15:13 +0000

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, în parteneriat cu Liceul de Artã I. Şt. Paulian şi Happy Town, implementeazã proiectul cultural “Povestea Porţilor de Fier”, proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Miercuri, 11 noiembrie 2015, la Casa Tineretului din Drobeta Turnu Severin a avut loc spectacolul Povestea Porţilor de Fier. La aceastã reprezentaţie au fost invitaţi reprezentanţi ai Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier, alãturi de cei ai instituţiilor cu responsabilitãţi în protecţia biodiversitãţii acestei zone unice în Europa.
Profesorii şi elevii liceelor şi şcolilor gimnaziale au fost alãturi de “actorii” de la Liceul de Artã I. Şt. Paulian, care au fost, în acelaşi timp, realizatorii decorului Poveştii Porţilor de Fier.
Spectacolul Povestea Porţilor de Fier a transformat patrimoniul natural al Defileului Porţile de Fier în personaje de poveste, iar prin intermediul personajelor, au fost transmise informaţii, în limbaj de poveste, despre cele mai importante aspecte morfologice, ecologice, arealografice ale biodiversitãţii zonei Porţile de Fier.
De asemenea, Povestea Porţilor de Fier a transmis mesaje privind conservarea şi protecţia patrimoniului natural.

Povestea Porţilor de Fier

autor — Mon, 26 Oct 2015 09:49:19 +0000

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier în parteneriat cu Liceul de Artã I. Şt. Paulian şi Happy Town implementeazã proiectul cultural “Povestea Porţilor de Fier”, proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
În cadrul acestui proiect, în perioada 10.10.2015 – 12.11.2015, se desfãşoarã atelierul de creaţie artisticã şi prezenţã scenicã şi atelierul de creaţie plasticã.
În cadrul atelierului de creaţie artisticã şi prezenţã scenicã, tinerii participanţi au primit informaţii detaliate despre patrimoniul natural al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier şi al Defileului Porţile de Fier. Au fost selectate cele mai importante elemente naturale patrimoniale pentru a crea rolurile din Povestea Porţilor de Fier, pornind de la noţiunile de bazã ale patrimoniului natural. Adaptarea rolurilor în limbaj de poveste, astfel încât sã fie transmise corect informaţiile despre patrimoniul natural, precum şi interpretarea rolurilor din Povestea Porţilor de Fier sunt câteva dintre activitãţile acestui atelier de creaţie.
În cadrul atelierului de creaţie plasticã, au fost analizate aspectele morfologice, ecologice, etologice ale elementelor naturale patrimoniale selectate în vederea realizãrii decorului tridimensional şi personalizãrii costumelor personajelor din Povestea Porţilor de Fier. Personalizarea costumelor cât şi realizarea schţielor pentru decorul tridimensional al Poveştii Porţilor de Fier sunt activitãţi premergãtoare spectacolului Povestea Porţilor de Fier, care va avea loc în prima jumãtate a lunii noiembrie 2015.

240 de cupluri au sãrbãtorit “50 de ani de împreunãvieţuire”

autor — Wed, 11 Jun 2014 14:04:21 +0000

Ziua de joi, 5 iunie 2014, a fost una de neuitat pentru cei 480 de domni şi doamne ce s-au întâlnit într-un cadru festiv pentru a-şi aniversa “NUNTA DE AUR”. Iniţiativa a aparţinut edililor Primãriei municipiului Drobeta Turnu Severin – primar Constantin Gherghe şi viceprimari Marius Screciu şi Romulus Vâlcu – care au considerat cã în acest fel pot sã-şi arate respectul pentru cei care, ajunşi acum la o venerabilã vârstã, sunt ctitorii Severinului modern.
Cele 240 de cupluri au fost întâmpinate cu flori, şampanie şi o diplomã de cãtre organizatori şi invitate sã petreacã împreunã o searã minunatã, aşa cum le-au fost şi cei 50 de ani de împreunãvieţuire.

Sãpãturile de la biserica “Sfinţii Voievozi” din oraşul Baia de Aramã nu s-au efectuat ca la carte…

autor — Sat, 15 Mar 2014 11:14:38 +0000

Comisia Naţionalã de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii a confirmat: sãpãturile de la biserica “Sfinţii Voievozi” din oraşul Baia de Aramã nu s-au efectuat ca la carte…
Gheorghe Petrov este suspendat pentru doi ani din Registrul Arheologilor din România !
Pe perioada suspendarii lui Petrov, Ministerul Culturii sperã sã se finalizeze ancheta asupra modului în care s-a efectuat pe 11 şi 12 noiembrie 2013, „evaluarea de teren” care urmãrea de fapt descoperirea comorii lui Constantin Brâncoveanu.
Mirajul unei presupuse comori a lui Constantin Brâncoveanu a înfierbântat minţile a nenumãraţi cãutãtori de comori puşi pe cãpãtuialã şi nu i-a oprit sã sape, de-a lungul anilor, numeroase gropi în interiorul şi exteriorul bisericii „Sfinţii Voievozi”. Cea mai recentã sãpãturã a fost fãcutã anul trecut, nu de nişte diletanţi, ci de specialişti! Iar ca sursã de documentare şi motivaţie a sãpãturilor de la Baia de Aramã, arheologul dr. Gheorghe Petrov, conducãtorul lucrãrilor de excavaţie din curtea bisericii a invocat un document despre care nu se ştia dacã este autentic sau fals.
Scopul scuzã mijloacele?
Deşi aveau o autorizaţie de diagnostic arheologic de la Ministerul Culturii în care se stipulau clar obiectivele lucrãrii – evaluarea pontenţialului arheologic şi verificarea stratigrafiei, pentru iniţierea unor lucrãri preventive – adicã degajarea straturilor de pãmânt succesive, de cel mult 10 cm., cercetãtorii au comandat sãpãturi mecanice cu utilaje grele, la o palmã de zid. Un buldo-excavator a fãcut o groapã de 4 m adâncime şi aproape 8 lungime de-alungul zidului, dizlocând şi pietre din temelia bisericii. S-a forat în stâncã cu picamerul şi s-au scos pietre din temelia suport cã doar-doar se va gãsi „comoara” într-o singurã zi! Colectivul de arheologi a beneficiat de serviciile gratuite ale unei firme de construcţii mehedinţene, care este deţinutã de unii dintre cei mai vechi şi înverşunaţi cãutãtori de comori din zonã şi este neautorizatã în lucrãri arheologice sau de intervenţie la clãdiri din patrimoniul naţional.
Sãpãtura a fost „moralmente criminalã” pentru bisericuţa veche de 315 ani
Pentru cã a încãlcat flagrant deontologia meseriei de arheolog, precum şi normativele specifice în vigoare, precum şi pentru modul în care a fost fãcutã umplutura gropii excavate, fãrã sã se ţinã cont de protejarea temeliei şi fundaţiei, aruncându-se de-a valma tot ce rezultase în urma excavãrilor, arheologul dr. Gheorghe Petrov a fost suspendat pentru o perioadã de doi ani din Registrul Arheologilor din România. Aceastã sancţiune confirmã maniera neprofesionistã de lucru reclamatã atât de Episcopia Severinului şi Strehaiei, cât şi de specialiştii în domeniu. Este demn de menţionat cã înşişi arheologii au luat atitudine: 351 de arheologi, arhiteci, istorici şi intelectuali reuniţi în grupul informal „Perspective arheologice” s-au adresat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Comisiei Naţionale de Arheologie şi Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice printr-o scrisoarea deschisã. În scrisoarea iniţiatã de dr. Eugen S. Teodor, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie a României, se afirma cã: „Utilizarea mijloacelor de sãpãturã mecanicã este, astãzi, o practicã curentã în arheologia europeanã, pentru decapare în zone fãrã potenţial arheologic cunoscut, sau pentru decopertarea superficialã (stratul vegetal), în cazul în care lucrãrile afecteazã suprafeţe mari (precum lucrãrile preventive pentru proiecte de autostradã). A practica o sãpãturã mecanicã la baza unui monument istoric, în lungul zidului, pe mai mult de 7 metri, şi pe o adâncime de peste de 4 metri, este însã o decizie incalificabilã, arheologic distructivã şi non-informativã, moralmente criminalã (în acea zonã se gãsesc, obişnuit, morminte medievale) şi periclitând integritatea structuralã a monumentului.”
Se aşteaptã elucidarea misterului legat de hrisovul domnesc
Episcopia Severinului şi Strehaiei, în jurisdicţia cãreia se aflã biserica „Sfinţii Voievozi” a depus la instituţiile abilitate documente şi dovezi filmate din care se observã clar modul nepotrivit de lucru, care probeazã cã obiectivele declarate ale cercetãrii arheologice au fost denaturate, sãpãturile având ca scop doar cãutarea unei comori. Reprezentanţii bisericii au solicitat concursul tuturor autoritãţilor statului pentru descoperirea adevãrului legat de documentul care ar vorbi despre comoara lui Constantin Brâncoveanu, pentru a se preveni noi asalturi împotriva bisericuţei. În cazul în care se va dovedi cã documentul legat de comoarã este autentic, este normal sã fie fãcute noi cercetãri printr-un proiect în care sã-şi dea concursul autoritãţile şi specialiştii interesaţi de protejarea patrimoniului, prin oferirea unor soluţii nedistructive a monumentului istoric, aşa cum se întâmplã în toate ţãrile civilizate şi aşa cum cere legea!
Autoritãţile statului trebuie sã-şi finalizeze anchetele!
În prezent, o parte din frescele din interiorul bisericii sunt deteriorate ca urmare a lucrãrile de excavare, gãurire şi compactare a pãmântului efectuate la Biserica „Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramã, în perioada 11-12 noiembrie 2013. Este de vãzut dacã se descoperã şi cine sunt cei din spatele domnului arhitect Gheorghe Petrov, ce interese reprezintã, în condiţiile în care Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – titularul autorizaţiei arhelogice – nu a alocat fonduri pentru aceastã lucrare. Ca urmare a sesizãrii Episcopiei Severinului şi Strehaiei şi a unei interpelãri a deputatului PNL de Mehedinţi, Mihai Stãnişoarã, Ministerul Culturii a fãcut public, prin douã adrese oficiale faptul cã: din 22.11.2013, Comisia Naţionalã de Arheologie a decis suspendarea arheologului dr. Gheorghe Petrov din Registrul Arheologilor din România pentru o perioadã de doi ani, datoritã modului defectuos în care a gestionat cercetarea de diagnostic arheologic. „Comisia Naţionalã de Arheologie a considerat cã în perioada de doi ani a suspendãrii, organele competente ale statului vor putea finaliza ancheta aflatã în desfãşurare, cât şi cea pe care o va întreprinde Ministerul Culturii.” Din pãcate, deocamdatã, nu pot fi luate mãsuri pentru a se efectua, pe cheltuiala cui a produs pagubele, reparaţii în regim de urgenţã la Biserica „Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramã.

Apa de la Topleţ… o ţeapã de miliarde datã mehedinţenilor!

autor — Wed, 26 Feb 2014 14:04:52 +0000

Era la începutul lunii aprilie a anului 2003, când Constantin Sârbulescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi la acea vreme din partea PSD, anunţa presa localã, în cadrul unei conferinţe, cã „prin finanţare ISPA, Drobeta Turnu Severin va beneficia de finalizarea lucrãrilor de alimentare cu apã de la sursa Topleţ, finanţare care va fi posibilã ca urmare a semnãrii de cãtre ministrul Integrãrii Europene, Hildegard Puwak, a acordului de derulare a programului ISPA pentru opt oraşe din ţarã. În Drobeta Turnu Severin vor continua lucrãrile de alimentare cu apã din sursa Topleţ, dar şi cele pentru realizarea reţelei de distribuţie, a canalizãrii şi staţiei de epurare“.
De unde-a pornit toatã aceastã mascaradã electoralã cu „apa de la Topleţ”, puţini îşi mai aduc aminte, mai cu seamã cã lucrãrile au început în anii 1994-1995, în 1996 Constantin Sârbulescu devenind preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, şi au cuprins izolarea conductei de 1000 milimetri pe lungimea de 13 kilometri. Traseul Drobeta Turnu Severin-Gura Vãii a fost o nimica toatã pentru proiectant, numai cã, de la Gura Vãii şi pânã la Orşova, proiectantul, care, între timp, a decedat fãrã sã-şi vadã visul cu ochii, nu a mai avut soluţii, dat fiind terenul accidentat şi viaductele. Investiţia a înghiţit, la vremea aceea, în 1996, suma de 29.974.574,74 lei.
Din 1996 şi pânã acum au trecut 5 campanii electorale, şi severinenii s-au obişnuit, deja, cu apa potabilã consumatã din Dunãre. Cine e mai precaut, dã o fugã la Bãile Herculane şi se aprovizioneazã de acolo cu apã de izvor.
Proiectul a fost abandonat, ţeava a rãmas în pãmânt, “moştenirea grea” a lui Constantin Sârbulescu a fost preluatã de Marius Bãlu când a devenit preşedinte al CJ Mehedinţi din partea PDL care, luând în considerare faptul cã „Era absolut imposibil din punct de vedere tehnic sã mai continuãm aceastã lucrare, aşa cã, printr-o Hotãrâre de Consiliu Judeţean, în 2009, am stopat investiţia şi la data respectivã, aveam circa 1400 de ml de ţeavã pe stoc. Pentru a aduce venituri suplimentare la bugetul judeţean, deoarece ştim cu toţii cã de la an la an bugetul CJ a fost tot mai mic, am votat în Consiliul Judeţean Mehedinţi, sã scoatem la vânzare aceastã ţeavã. S-au parcurs procedurile legale, iar din câte ştiu eu, la prima licitaţie a venit o singurã firmã, nu i-a convenit preţul, a fost a doua, apoi a treia licitaţie şi nu s-a mai prezentat nimeni. Apoi, conform prevederilor legale, a trebuit ca aceastã ţeavã sã se vândã la fier vechi. Banii de pe aceastã ţeavã au venit la Consiliul Judeţean, pe capitolul investiţii şi aşa am putut sã continuãm alte lucrãri, printre care reabilitarea unor secţii ale Spitalului Judeţean”.
Tehnic, s-a aprobat vânzarea cantitãţii de 1.656 ml de ţeavã, prin procedura de licitaţie deschisã. Evaluarea fãcutã a stabilit valoarea de piaţã la suma de 492 lei/ml. La 21 iulie 2011 a avut loc prima licitaţie publicã cu strigare, la care s-au oferit 1.549,12 ml ţeavã, iar singura persoanã care a participat la licitaţie nu a oferit preţul solicitat. La licitaţia din 26 iulie, aceeaşi situaţie, cu aceeaşi persoanã, dar cu preţul redus la 20%. A treia licitaţie, din 1 august 2011, aceeaşi persoanã, preţul redus cu 40%, drept pentru care s-a închis licitaţia şi s-a decis declasarea şi casarea ţevii. În 3 august, doi agenţi economici, SC NEW COMPANY SRL şi SC MUSICAL B SRL, au negociat preţul de cumpãrare a ţevii, iar firma SC NEW COMPANY SRL, împuternicitã de OLOGU VASILICÃ, a obţinut un preţ de 0,5 lei/kg. Cealaltã firmã, SC MUSICAL B SRL negociase 0,45 lei/kg. Astfel cã SC NEW COMPANY RECYCLING SRL a plãtit 182.641,25 lei pentru 1.549,12 ml de ţeavã. În realitate, ar fi vorba nu de 365.282 kg de ţeavã, ci de 404.900 kg, adicã cu 39.618 kg mai mult decât cantitatea facturatã cu factura 38 din 19 august 2011. De menţionat cã Ologu Vasilicã (primar la Dîrvari, în prezent-n.r.) este una şi aceeaşi persoanã care participase la toate cele trei licitaţii desfãşurate la Consiliul Judeţean.
În luna octombrie a anului 2011 s-a trecut la inventarierea ţevii rezultatã în urma decopertãrii datoritã lucrãrilor la centura ocolitoare a municipiului, şi aici vorbim de cantitatea de 1.110,33 ml., ţeavã care s-a scos la licitaţie în 22 noiembrie 2011. Aceeaşi persoanã prezentã, aceeaşi situaţie, iar în data de 5 decembrie 2011 se închide licitaţia, cele douã firme, SC NEW COMPANY RECYCLING SRL şi SC MUSICAL B SRL, depun oferte astfel: SC MUSICAL B 0,18 lei/kg, iar Sc NEW COMPANY RECYCLING, 0,19 lei/kg, preţ care creşte la 0,2 lei, având în vedere cheltuielile cu depozitarea, manipularea şi transportul. La 6 decembrie 2011 Consilul Judeţean Mehedinţi vinde la preţul de 52.363,16 lei (adicã 500 milioane lei vechi) cantitatea de 261.815,814 kg, numai cã, la cântar, cantitatea livratã a fost de 280.300 kg, cu 18.485 kg mai mult, conform facturii 54 din 7 decembrie 2011.
La preluarea mandatului de preşedinte al CJ Mehedinţi în 2012, PSD -istul Adrian Duicu, menţiona: „…Noi nu vom mai putea continua lucrãrile la acest proiect. Pe distanţa de 13 kilometri, între Izvorul Barza şi Orşova, conducta de aducţiune este utilizatã, de apa adusã beneficiind cetãţenii din Orşova. În rest, totul este compromis. Am avea nevoie de peste 70 milioane lei (noi – n.r.) sã refacem traseul magistralei de alimentare cu apã, între Drobeta-Turnu Severin şi Gura Vãii, conductele fiind vândute la preţuri subevaluate, între 0,2 şi 0,5 lei”.
Mai mult, Adrian Duicu declara cã vechea conducere a administraţiei judeţene a adus un prejudiciu de circa 30 milioane lei (aproximativ 7 milioane euro), iar Marius Bãlu a vândut ilegal, în urma unor licitaţii trucate, peste 4 kilometri de conductã din reţeaua conservatã a investiţiei „Alimentarea cu apã potabilã a municipiului Drobeta-Turnu Severin din sursa Topleţ”, situatã în sectorul Schela – Gura Vãii: „Cazul este anchetat de autoritãţile de cercetare penalã şi de Curtea de Conturi. Cei vinovaţi de aceastã situaţie trebuie traşi la rãspundere, în primul rând cã au distrus patrimoniul judeţului, iar în al doilea rând cã au acceptat ca o anumitã firmã sã verse în contul Consiliului Judeţean Mehedinţi doar 300.000 lei pentru ţevile de oţel cu un diametru de 1.000 milimetri, achiziţionate şi valorificate la centrele de fier vechi”.
Acesta sublinia faptul cã ţevile au fost dezmembrate şi vândute fãrã forme legale, nerespectându-se legislaţia în vigoare şi interesul severinenilor care aşteptau, din 1996, apã de Topleţ la robinete. “Ceea ce este şi mai grav, în scriptele Consiliului Judeţean Mehedinţi apare în stoc o cantitate de 1.536 metri liniari de ţeavã, cândva aflatã în custodia Societãţii Hidroconstrucţia, dar pe teren aceasta nu se mai aflã, a fost dusã la topit. Solicit intensificarea cercetãrilor de instituţiile abilitate ale statului, obligarea vinovaţilor la despãgubiri şi tragerea lor la rãspundere”, declara Adrian Duicu în luna iulie a anului 2012.
Din pãcate, din 2012 şi pânã în ziua de azi organele competente ori se fac cã n-au pe cine trage la rãspundere, ori rãspunderea e bine-mersi în altã parte.
Investiţia “Apa de la Topleţ” s-a dus pe apa Sâmbetei într-un mod specific românesc, iar severineanul votant aşteaptã, şi acum, o altã apã la robinete. Constantin Sârbulescu îşi vede, mai departe, de ferma de la Butoieşti, Marius Bãlu a ajuns senator, iar Adrian Duicu este mai preocupat de consolidarea poziţiei de “baron local” decât de aflarea adevãrului despre ţeapa de miliarde datã mehedinţenilor.
Bani cheltuiţi aiurea pe obiective fãrã nici o finalizare, şi aici nu putem încheia fãrã a vã spune cã se pregãteşte, în perioada urmãtoare, o altã mare ţeapã, marca PSD, şi anume proiectul “Insula Şimian”.