Episcopia Severinului şi Strehaiei demascã interesele cãutãtorilor de comori brâncoveneşti

autor — Thu, 20 Feb 2014 06:46:05 +0000

Episcopia Severinului şi Strehaiei îşi exprimã indignarea pentru situaia nemaiîntâlnitã pânã în prezent în care specialişti în arheologie şi protecţia monumentelor istorice au lucrat la lumina zilei, sub umbrela unei autorizaţii de diagnostic arheologic, cu aceleaşşi metode distructive cu care cãutãtorii de comori „lucreazã” la adãpostul nopţii.
În ziua de 11 noiembrie 2013, la mânãstirea Sfinţii Voievozi din Baia de Aramã, o echipa de cercetãtori formatã din Gheorghe Petrov, responsabil ştiinţific de şantier, Horaţiu Dorin Groza, Marin-Iulian Neagoe şi Vasile Paul Scrobotã a început aşa-zise lucrãri de evaluare de teren, în baza Autorizaţiei de Diagnostic Arheologic nr. 266/2013 emisã de Ministerul Culturii pentru Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Autorizaţia în cauzã a fost emisã pentru efectuarea „evaluãrii de teren în zona curţii bisericii, urmãrindu-se urmãtoarele obiective arheologice: evaluarea potenţialului arheologic, verificarea stratigrafiei, pentru iniţierea unei viitoare cercetãri preventive”.
Prezenţi la faţa locului, reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei, însoţiţi de un arheolog expert, dr. Gabriel Crãciunescu, au constatat cu stupoare cã, pentru atingerea obiectivelor menţionate în autorizaţie, echipa de cercetãtori contractase o firmã care sã presteze servicii cu un buldoexcavator, cu braţ şi cupã de excavare, frezã şi picamer cu aer comprimat. Protestând împotriva acestui mod de lucru, reprezentanţii episcopiei s-au lovit de indiferenţa echipei de cercetare, astfel încât buldoexcavatorul a început sã excaveze.
În scurt timp, s-a constatat cã lucrãrile nu se realizeazã conform Standardelor şi Procedurilor arheologice instituite prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2392 din 06.09.2004, standarde care definesc evaluarea de teren ca acţiune nedistructivã şi cã metodele de lucru sunt complet neadecvate sãpãturilor efectuate tangenţial fundaţiei unui monument istoric. În acest sens, în calitate de titulari ai monumentului istoric, reprezentanţii Episcopiei au solicitat domnului Gheorghe Petrov sã le punã la dispoziţie Proiectul evaluãrii de teren, având în vedere cã „este obligatoriu pentru arheologi sã realizeze o Evaluare de teren numai pe baza unui proiect ce conţine specificaţii scrise” (cf. Art. 3.1.11 din Standard – evaluarea de teren ). Aceastã solicitare a fost formulatã în virtutea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protecţia monumentelor istorice şi Codului Deontologic al Arheologilor din România (CDAR I, alin 4). Dl. Gheorghe Petrov a refuzat acest lucru, spunând cã nu este necesarã întocmirea unui proiect pentru lucrãrile de evaluare de teren. Precizãm cã în art. 3.1.6 din standardul menionat se prevede cã: „O evaluare de teren poate fi realizatã independent de existenţa unui proiect de cercetare arheologicã (proiect în care este prevãzutã etapa evaluãrii de teren, n.n.). Este de dorit, în aceste circumstanţe, ca evaluarea de teren sã fie realizatã împreunã cu arheologul care va executa sãpãtura, înainte ca activitatea intruzivã sã înceapã, astfel încât sã evite, pe cât posibil, afectarea patrimoniului arheologic”. Aşadar, conform reglementãrilor în vigoare, trebuie sã existe fie proiectul de evaluare de teren, fie proiectul de sãpãturi. Acest document este strict necesar pentru ca factorii în drept sã poatã verifica dacã modul de lucru aplicat pe teren corespunde cu cel autorizat de Ministerul Culturii. În lipsa prezentãrii acestui document, dl. Gheorghe Petrov a abuzat de calitatea sa de arheolog pentru a continua lucrãrile dincolo de limitele autorizaţiei.
Aşa a început dezastrul. Sãpãturile arheologice profesioniste se fac stratificat, adicã se degajeazã straturi-straturi de maximum 10 cm. Verificarea stratigrafiei (a straturilor succesive de locuire) se face printr-un sondaj, sub forma unui patrulater cu laturi de 1-2 m. În schimb, aici, s-a început excavarea terenului la 0,05-0,30 m de zidul bisericii, în zona tâmplei de nord, folosind cupa şi braţul buldoexcavatorului. În procesul de excavare utilajul a smuls blocuri de piatrã din fundaţia absidei. S-a realizat un crater cu adâncimea de 3,60 m în partea de est (la tâmpla de nord) şi 1,80 m în partea de vest, lungimea craterului mergând paralel cu zidul nordic al bisericii pe o distanţã de 7,90 m, lãţimea acestuia fiind de 1,90 m. Din punctul cel mai adânc al craterului, de 3,60 m, a început forarea în stâncã, folosind un picamer minier, realizându-se o pãtrundere cu adâncimea de 2,70 m şi diametrul de cca. 3 cm. Ca urmare a blocãrii înaintãrii, s-a renunţat la acest canal de forare şi a început, de la aceeaşi adâncime de 3,60 m, sãparea unui canal oblic înspre fundaţia naosului bisericii. În cursul acestei ultime forãri, burghiul utilizat s-a blocat în rocã, iar lucrãtorii nu au mai putut continua, încetând astfel pretinsa „evaluare de teren”.
Menionãm cã în tot cursul excavãrii, atât arheologii, cât şi lucrãtorii s-au comportat ca într-o galerie de minã şi nu s-a acordat nicio atenţie operaţiunilor care sunt specifice lucrãrilor de evaluare de teren: nu au fost decopertate treptat straturile arheologice, au fost excavate oase care au fost total ignorate şi, cel mai important lucru, acţiunile de evaluare au continuat dincolo de identificarea stratului limitã. Evaluarea de teren se încheie în momentul detectãrii stratului virgin (neatins de mâna umanã), strat de altã culoare, în acest caz stratul de argilã roşie identificat la adâncimea de 1m. De la identificarea acestui strat, orice sãpãturã în adâncime a fost executatã ilegal. Continuarea lucrãrilor dincolo de adâncimea de 1 m, printr-o secţiune excavatã paralel cu zidul bisericii, a afectat structura de rezistenţã a bisericii, având în vedere cã secţiunile arheologice se fac întotdeauna perpendicular pe zid, cât mai îngust, şi fãrã sã punã în pericol construcţia.
Pe lângã modul agresiv de execuţie a lucrãrilor, interzis de legislaţie şi condamnat de practica arheologicã, reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei au fost uimiţi sã constate cã echipa de arheologi s-a asociat în execuţia lucrãrilor cu dl. Linguraru Dumitru şi firma sa, persoanã în favoarea cãreia au fost subcontractate lucrãrile de cercetare arheologicã. Asupra aceastei persoane planeazã suspiciunea cã s-a aflat printre cãutãtorii de comori care au realizat în ascuns sãpãturi ilegale, vandalizând biserica din Baia de Aramã.
În fapt, de la începutul lucrãrilor s-a mers direct spre o ţintã dirijatã nu de cãtre responsabilul ştiinific de şantier, ci de cãtre dl. Linguraru Dumitru. Este responsabilitatea organelor în drept sã stabileascã: 1. relaţiile contractuale dintre cercetãtori şi firma care a executat sãpãturile; 2. legalitatea executãrii sãpãturilor de cãtre firmã în absenţa autorizaţiei specifice, subcontractarea fiind expres interzisã în lipsa unui nou act de autorizare; 3. relaţiile contractuale dintre cercetãtori şi finanţator, având în vedere cã „evaluarea de teren poate fi iniţiatã sau desfãşuratã ca urmare a cererii unor sau unei persoane fizice sau juridice de drept public sau privat” (cf. Standard – evaluare de teren. Scopul). Având în vedere toate cele menionate, Episcopia Severinului şi Strehaiei a formulat o plângere la organele de poliţie.
Inspectoratul Teritorial de Muncã a oprit executarea lucrãrilor, întrucât puneau în pericol siguranţa muncitorilor. Abia dupã acest moment, echipa de cercetãtori a menţionat pentru prima datã explicit faptul cã se aflau în cãutarea unei cavitãţi subterane care ar adãposti legendara „comoarã a lui Brâncoveanu”.
Episcopia Severinului şi Strehaiei nu se opune cercetãrilor arheologice realizate conform standardelor aplicabile. Descoperirea unor vestigii brâncoveneşti la Mânãstirea din Baia de Aramã ar spori însemnãtatea istoricã şi ar conferi un plus de importanţã religioasã mãrturiilor din vremea voievodului sfânt Constantin Brâncoveanu. Niciodatã, însã, descoperirea unor vestigii nu se poate face cu afectarea unui monument istoric.
Regretãm faptul cã Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj, instituţie muzealã de prestigiu, a fost implicat într-o acţiune atât de reprobabilã.
Mulumim doamnei Doiniţa Mariana Chircu, director al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, care a denunţat acţiunile întreprinse de domnul Gheorghe Petrov. Mulţumim, de asemenea, primarului oraşului Baia de Aramã, domnul Rafael Dunãrinţiu, care s-a comportat ca un demn apãrãtor al intereselor comunitãţii, precum şi Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, Inspectoratului Teritorial de Muncã şi Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru profesionalismul dovedit.
EPISCOPIA SEVERINULUI ŞI STREHAIEI

Obiectiv Mehedinţean » comori

Episcopia Severinului şi Strehaiei demascã interesele cãutãtorilor de comori brâncoveneşti