Aşa cum subliniam şi data trecutã, Traian Bãsescu, şi nu doar el, dar mai ales el, ne pregãteşte o toamnã fierbinte, în care contrele oratorice mai mult sau mai puţin inspirate vor fi la ordinea zilei iar televiziunile vor fi blocate efectiv pe tema aceasta controversatã a coabitãrii cu spume la gurã, cu pumnalele scoase şi cu nervii întinşi la maxim. Preşedintele Bãsescu nu mai are nimic de pierdut. Va lãsa în urmã, definitiv şi irevocabil, Cotroceniul şi pânã atunci nu-l mai poate deranja nicio suspendare şi nici nu pare îngrijorat de o asemenea perspectivã. Aşa cã face ce ştie mai bine: se întoarce la popor şi în aceastã piruetã renascentistã beşteleşte guvernul pe unde apucã, pe un ton extrem de alarmist ce mimeazã perfect cea mai purã îngrijorare pãrinteascã, pentru naivii care-l mai cred: ’’ Trag un semnal de alarmã extrem de serios. În luna iunie şomajul pe mãsurãtori era 6,6%, dar în iulie a mai înregistrat un plus de 29.000 de şomeri. Asta ne va arãta atunci când se va analiza la nivelul Eurostat în România, cifra pentru iulie va fi undeva între 7,95-8,05 procente. Este un prag extrem de riscant şi crearea de locuri de muncã este esenţialã. Relansarea investiţiilor din bani europeni şi din bani de la bugetul de stat trebuie sã fie o prioritate majorã a guvernului. Alt semnal de alarmã extrem de serios este legat de faptul cã investiţiile strãine pe primele şase luni ale anului au scãzut cu 12,4%. Simultan cu reducerea investiţiilor cu bugetul de stat, acesta este rezultatul: creştere de şomaj’’.

Îngijorat nevoie mare, tãtucul naţiunii, fratele alb al fostului rege Cioabã, nu scapã prilejul sã-i urecheze pe cei de la guvernare, ştampilându-i ca incompetenţi: ’’Guvernul nu are capacitate de analizã asupra situţiei de moment a ţãrii şi a perspectivelor pentru bugetul 2014-2020’’. Dincolo de sentenţiozitãţile prezidenţiale, de jocul datelor statistice, de virulenţa bãsescianã care a uitat prea uşor de momentele dramatice şi dezechilibrele de tip Boc, e din ce în ce mai evident cam ce urmãreşte domnul Bãsescu, şi anume scaunul de premier. Marea mizã a ieşirii la rampã a suspendabilului preşedinte chiar aceasta este: cumva, cu Udrea, cu Mişcarea Popularã, cu oricine mai poate şi-l mai crede, chiar cu Blaga, sã ajungã dacã nu cãpitan de vas, cã nu-l mai lasã Constituţia, atunci mãcar şef la sala motoare, adicã prim ministru, de unde sã ne salveze, din nou, ca naţiune în pericol, cum a fãcut-o şi pânã acum, cu multe ’’succesuri’’. Pentru acest lucru domnul Bãsescu e dispus sã colinde prin lumea româneascã aflatã în declin: ’’Fac un apel la Guvern. Voi avea tot mai des intervenţii care sã arate realitãţile. Voi umbla în ţarã şi voi vorbi despre realitãţile din ţarã.’’ – ne-a anunţat preşedintele. Şi nu ne îndoim cã se va ţine de cuvânt.

Iar acest lucru miroase de la o poştã a campanie electoralã.