Obiectiv Mehedinţean » Clisură

„La Vella”, primul club de distracţie din Clisura Dunãrii

autor — Fri, 10 Jul 2015 11:04:46 +0000

S-a dat drumul la distracţie în Clisura Dunãrii, la Dubova fiind inaugurat, sâmbãtã searã, primul club de noapte din aceastã zonã. Investitorii sunt soţii Niţu, din Craiova, care au în Dubova de mai mulţi ani o casã de vacanţã.
În sezonul estival, cu greu gãseşti o camerã liberã în pensiunile şi hotelurile din Clisura Dunãrii, zona fiind foarte cãutatã de turiştii dornici de drumeţii, dar şi de cei care iubesc plimbãrile cu barca pe fluviu. Turiştii sunt atraşi, evident, şi de preparatele din peşte, care nu lipsesc din meniul niciunei pensiuni.
Clisura Dunãrii avea nevoie însã de un loc de distraţie, în special pentru tinerii care ajung în zonã. Soţii Niţu, din Craiova, au la Dubova de mai mulţi ani o casã de vacanţã. Sunt îndrãgostiţi de acest loc şi pentru a aduce un plus de calitate serviciilor turistice s-au hotãrât sã investeascã aici.
„Suntem prezenţi aici în Clisura Dunãrii de mai mulţi ani, de circa 6-7 ani, avem o casã de vacanţã aici, care este mult prea micã pentru prietenii noştri. Ne place enorm de mult Dubova şi considerãm cã zona are nevoie sã fie promovatã şi lumea sã afle cât este de frumos aici. Din acest motiv am hotãrât sã investim, am construit un loc de plajã cu piscine unde lumea poatã sã vinã sã facã plajã dimineaţa şi un club, care ziua are funcţiune de bar şi seara, în mod deosebit în weekend, vom organiza nişte evenimente mai deosebite, astfel încât tinerii sã aibã unde sã se distreze”, spune Cornelia Niţu, proprietarul clubului „La Vella”.
Proiectele familiei Niţu pentru Dubova nu se opresc aici, fiind convinşi cã zona meritã mai multe investiţii în turism.
„Natura a fãcut foarte mut pentru Dubova, însã oamenii au fãcut ce au putut cu resursele proprii, dar pe lângã relaxare uneori mai vrei sã ieşi sã te distrezi şi chiar lipsea o astfel de locaţie. Încercãm prin ideile noastre sã cooptãm pensiunile care deja existã sã ridice puţin standardul şi sã reuşim sã creãm o reţea în care cei care deja au investit aici sã scoatã bani din turism. Dar fãrã sã oferim ceva în plus turiştilor în afarã de un pat, nu vom putea reuşi şi din acest motiv noi credem cã investiţia fãcutã este un pas în faţã”, mai spune Cornelia Niţu.

Viperele – un pericol pentru zona turisticã Clisura Dunãrii

autor — Thu, 25 Jun 2015 17:55:29 +0000

Turiştii care ajung în Clisura Dunãrii trebuie sã ştie cã aici pot da “ochi în ochi” cu vipera cu corn. Vara e plin aici de vipere care ies sã se încãlzeascã pe stânci. Viperele se deosebesc de ceilalţi şerpi prin corpul scurt şi gros, cu o coadã care se terminã brusc. Reptilele prezintã pe spate un desen în zig-zag, iar pe cap un semn în forma literei V întoarsã.
Vipera cu corn nu atacã omul, ci reacţioneazã doar la agresiune sau atunci când este cãlcatã din greşealã, de aceea rangerii Parcului Natural Porţile de Fier spun cã turiştii sã nu se abatã de traseele montane marcate şi semnalizate ori sã se aventureze desculţi în apropierea cursurilor de apã dacã vegetaţia este abundentã.
În general, Parcul Natural Porţile de Fier este recunoscut ca fiind una dintre cele mai populate zone cu vipere obişnuite şi vipere cu corn, dar pe Ciucaru Mare sunt la ele acasã. Din acest motiv orice turist care vrea sã urce aici trebuie sã cearã asistenţa unui ranger. Turiştii care ajung în aceastã zonã sunt sfãtuiţi sã fie atenţi pe unde calcã.
Sunt situaţii când viperele coboarã pânã pe drumul naţional ce leagã Orşova de Moldova Nouã
În caz de muşcãturã, persoana trebuie transportatã la cel mai apropiat punct sanitar. Puii sunt la fel de veninoşi ca şi exemplarele adulte. De anul acesta, rangerii Parcului Natural Porţile de Fier I au în dotare doar truse antişarpe, cu care pot acorda primul ajutor. Numai unitãţile de primiri urgenţe au permisiunea Ministerului Sãnãtãţii sã achiziţioneze ser antiviperin.
Vipera cu corn
Vipera ammodytes este declaratã specie strict protejatã datoritã scãderii dramatice a numãrului de exemplare în ultimul secol şi a distrugerii habitatelor.
În România, principalul areal al subspeciei Vipera ammodytes este reprezentat de partea sud – vesticã a ţãrii (Banatul).
Habitatele preferate de vipera cu corn sunt de obicei locuri uscate, accidentate, cu rocã la zi şi cu vegetaţie de tufãrişuri. Vipera cu corn este un animal timid, lent în mişcãri, fãrã tendinţã de agresivitate. În prezenţa omului sau a altor animale rãmâne nemişcatã sau încearcã sã se ascundã sub pietre şi vegetaţie. Dacã este încolţitã, şuierã scurt şi puternic şi se strânge colac încercând sã intimideze agresorul. Când se simte în pericol are un comportament defensiv, dar dacã nu are unde sã se ascundã devine agresivã, atacând potenţialul duşman.

Circulaţia între Mehedinţi şi Caraş Severin este blocatã din cauza unor alunecãri de teren

autor — Wed, 08 Apr 2015 19:47:10 +0000

Legãturã dintre judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin este paralizatã din cauza unor alunecãri de teren. Stânci imense, de peste 7 tone, au cãzut pe carosabil, blocând circulaţia de douã zile.
Circulaţia pe DN 57 Orşova (Mehedinţi) – Moldova Nouã (Caraş Severin) este blocatã la km 65+600 de metri, în zona localitãţii cãrãşene Cozla (aproape de limita cu judeţul Mehedinţi). Centrul Infotrafic din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române precizeazã cã mãsura a fost luatã de autoritãţi în scopul asigurãrii siguranţei participanţilor la trafic prin prevenirea situaţiilor potenţial periculoase generate de cãderile masive de stânci şi grohotiş pe carosabil.
Locuitorii din Sviniţa (Mehedinţi), localitate aflatã la graniţa cu judeţul Caraş Severin, sunt foarte afectaţi de închiderea drumului. O parte din ei lucreazã la fabrica “Delphi” de la Moldova Nouã, care fabricã sisteme de distribuţie electrice şi electronice pentru producãtorii de maşini din Europa. Acum, din cauza drumului închis, nu mai pot sã ajungã la locul de muncã.
„Am auzit cã o sã rãmânã închis foarte mult timp şi pe noi sviniţenii ne afecteazã foarte tare. Este singura cale de legãturã cu judeţul Caraş Severin, foarte mulţi sviniţeni lucreazã în Moldova Nouã la o fabricã în trei schimburi şi în felul acesta nu se mai poate merge la lucru. Au rãmas oameni dincolo şi nu pot sã vinã acasã, sunt cazaţi la o pensiune şi alte schimburi care ar fi trebuit sã plece de aici spre Moldova Nouã nu au plecat. Sã faci un ocol de 200 de kilometri înseamnã mari costuri pentru noi”, spune Milca Balaci, funcţionar public la Primãria Sviniţa.
„Ne mai trebuie şi partea dinspre Orşova închisã şi atunci rãmânem izolaţi complet, eventual poate ne trimite cineva vreun elicopter. S-a rupt legãtura cu judeţul Caraş-Severin unde, la Moldova Nouã, existã o fabricã care a luat foarte mulţi angajaţi din Şviniţa şi în ultimul timp şi din Orşova. Angajaţii sunt blocaţi la Moldova Nouã prin pensiuni. Apoi, ne-a rupt cea mai scurtã legãturã cu Timiş, unde o grãmadã de copiii de-ai noştri sunt plecaţi la facultate, la servici. Cine vine acum din Timişoara trebuie sã facã în plus circa 70 de kilometri ca sã ajungã la Şviniţa”, se plânge un alt localnic din Sviniţa.
Şi proprietarii pensiunilor din Clisura Dunãrii sunt afectaţi având în vedere cã o parte din clienţii acestora vin dinspre Timiş pentru a petrece sãrbãtorile pascale.
Localnicii reclamã indolenţa autoritãţilor, care nu au luat mãsurile necesare pentru a preveni aceastã situaţie fiindcã încã din luna noiembrie a anului trecut au început sã cadã bolovani pe carosabil în acel punct. De altfel, problema alunecãrilor de teren în Clisura Dunãrii este veche, în fiecare an, în mod special primãvara, au loc frecvent astfel de incidente care afecteazã circulaţia rutierã în zonã. Niciodatã însã nu s-au alocat fonduri pentru aceastã problemã, autoritãţile rezumându-se doar la a rezolva fiecare incident în parte.
„Sunt afectat din toate punctele de vedere. Lucrez ca profesor în judeţul Caraş Severin, dar am casa în Şviniţa, cum ajung acum acasã? Nu înţeleg de ce au închis circulaţia, dacã nici mãcar nu s-au apucat de lucru, dar aşa se lucreazã în România. Trebuiau sã facã ceva de mai multã vreme fiindcã din noiembrie au apãrut problemele aici”, a spus un profesor, care încerca sã ajungã la Sviniţa.
Potrivit Centrului Infotrafic conducãtorii auto sunt sfãtuiţi sã foloseascã o rutã ocolitoare, DN57 Orşova – DN6 Iablaniţa – DN57B Oraviţa – DN57 Moldova Nouã.