Obiectiv Mehedinţean » Brosteni

Ansamblul “Doruleţul” în spectacol de Ziua României

autor — Mon, 29 Dec 2014 07:20:17 +0000

Cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Naţionale a României, Primãria municipiului Drobeta Turnu Severin şi Consiliul Judeţean Mehedinţi au organizat ample manifestãri culturale la care au luat parte în numãr mare locuitorii ai urbei de pe malul stâng al Dunãrii.
O prezenţã cu totul aparte în cadrul acţiunilor culturale organizate anul acesta a constituit-o Ansamblul Doruleţul din Lupşa de Jos, care a susţinut luni, 1 decembrie, un spectacol de cântece olteneşti vechi şi dansuri populare din mai multe zone ale ţãrii. Evenimentul s-a desfãşurat pe strada Crişan din Drobeta Turnu Severin.
Iubitorii cântecului popular autentic s-au bucurat de o suitã de piese interpretate în premierã dupã mai bine de un secol de la culegerea şi notarea lor. O parte dintre piesele pe care ansamblul le-a prezentat publicului severinean au fost imprimate de curând pe CD şi chiar publicate într-o carte, în cadrul proiectului editorial Şefan Basilescu, Cântece vechi olteneşti, finanţat de cãtre Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Ansamblul Doruleţul a fost înfiinţat în vara anului trecut, la iniţiativa preşedintelui Asociaţiei Fiii Lupşei, Mihai Corcodel, fiind unul dintre produsele proiectului cultural Identitate etnofolcloricã în Broştenii Mehedinţiului – restituire a patrimoniului imaterial local, derulat de asociaţie cu ajutorul fondurilor AFCN.
Naşterea formaţiei reprezintã un prim pas în procesul complex de reînviere a tradiţiilor autentice ale zonei, înscriindu-se în politica de promovare şi valorificare a bogãţiilor culturale ce definesc identitatea regiunii, unicitatea sa ca parte a unui întreg.
De pregãtirea tinerilor din ansamblu de ocupã dna. Doina Durdan, profesor emerit de canto, de douã ori câştigãtoare a trofeului “Crizantema de Aur” şi dl. Dumitru Nadu, un coregraf excepţional, dãruit muncii, care a obţinut rezultate notabile alãturi de formaţia profesionistã de dansuri populare, “Danubius”.
Fondatorul grupului, Mihai Corcodel este fiu al satului Lupşa de Jos, doctorand în muzicã bizantinã la Universitatea Naţionalã de Muzicã din Bucureşti, compozitor şi protopsalt al Catedralei episcopale Drobeta Turnu Severin şi ostenitor al Centrului eparhial din municipiu.
În demersurile sale de valorizare a tezaurului imaterial din Lupşa de Jos, tânãrul a fost ajutat constant de cãtre preotul satului, Ion Curelea şi primarul comunei Broşteni, Alexandru Borugã.
Astãzi, acest ansamblu, prin dãruirea membrilor şi calitatea actului artistic cu care încântã publicul la fiecare apariţie, reprezintã o carte de vizitã pentru Lupşa de Jos, comuna Broşteni şi întregul judeţ.

„Faceţi ceva sã rãmânã pãduri şi pentru copiii noştri”

autor — Sun, 02 Nov 2014 21:01:30 +0000

Doina Panã, ministrul Apelor, Pãdurilor şi Pisciculturii s-a aflat joi, 23 octombrie a.c., la Broşteni, la lucrãrile de regularizare a pârâului Peşteana, ocazie cu care doamna ministru s-a declarat mulţumitã de modul de executare a lor, amintind de faptul cã anul viitor fondurile alocate pentru astfel de lucrãri vor fi mult mai mari, în condiţiile în care aceste lucrãri sunt absolut necesare pentru comunitãţile respective: „Vreau sã vãd nu numai ce a venit de la Guvern pentru situaţii de urgenţã, ci absolut toate lucrãrile. În ţarã se face o prioritizare astfel încât bugetul pe anul viitor sã reflecte exact situaţia din teren şi mã bucur foarte mult când constat care este situaţia punctualã de aici, cã banii nu au venit degeaba şi realmente se lucreazã. Ceea ce s-a întâmplat aici în Mehedinţi, îţi dai seama cã nu te poţi pune cu Dumnezeu”.
„În casele tuturor locuitorilor comunei Broşteni, apa nu intra pe uşã, intra pe fereastrã. Dacã nu erau într-un an inundaţii, în al doilea an erau cu siguranţã. A fost an când pur şi simpiu nu se putea circula nici cu utilajele prin Broşteni din cauza faptului cã se revãrsa acest pârâu Peşteana. Aceastã lucrare este un lucru foarte bun pentru toţi locuitorii comunei Broşteni”, declara şi Alexandru Borugã, primarul comunei Broşteni.
Dupã vizita de la Broşteni a urmat o întâlnire cu reprezentanţii Apelor Române şi ai Direcţiei Silvice, la sala de şedinţe a Prefecturii Mehedinţi, iar apoi o conferinţã de presã, de la care am reţinut cã, la ora actualã, „în acest moment, în Mehedinţi se efectueazã lucrãri de regularizare în trei puncte critice, valoarea acestora ridicându-se la suma de 15 milioane de lei. Este vorba despre lucrarea de la Peşteana – Broşteni, cu o valoare de 3,5 milioane lei; lucrarea de pe Coşuştea, de la Corcova – 4 milioane lei şi o lucrare foarte, foarte importantã, la Bãlãciţa, o lucrare de 6,5 milioane, o lucrare destul de amplã cu multe lucrãri hidrotehnice”, preciza Marin Tãlãu, directorul Administraţiei Bazinale Jiu.
La Broşteni, valoarea lucrãrii este de 3,5 milioane de lei, capacitãţile lucrãrii sunt de 2300 de metri recalibrare albie, 1000 de metri protecţie de mal, 1000 de metri refacere şi supraînãlţare dig , 240 metri dig nou, 140 metri sistematizare pentru protecţia caselor locuitorilor.
La Bãlãciţa, lucrãrile care se efectueazã sunt deosebit de complexe întrucât presupun şi amenajare de poduri şi podeţe, însã se estimeazã cã undeva la sfârşitul lunii noiembrie – începutul lunii decembrie se vor finaliza. Pe Coşuştea, în aval de lucrarea promovatã anul acesta, anul viitor se va realiza o decolmatare pânã la confluenţa cu Motru.
„Vizita administrativã a început de mult, o sã continue, pentru cã toatã ţara e un şantier, pentru cã s-au pornit foarte multe lucrãri şi s-au fãcut foarte multe studii de fezabilitate şi proiecte, pentru cã bugetul este aşa cum este şi eu zic cã bugetul de anul viitor o sã fie foarte riguros stabilit împreunã cu cei din teritoriu. Aşa cã i-am rugat pe cei din teritoriu sã facã o prioritizare, o clasificare a lucrãrilor, pentru cã eu consider cã e foarte benefic sã faci ceva concret, şi nu sã risipeşti firimituri peste tot şi sã nu se cunoascã nimic”, declara, la conferinţa de presã, doamna Doina Panã.
În aceeaşi conferinţã de presã, ministrul Doina Panã a detaliat noutãţile Codul Silvic şi al Radarului Pãdurilor care „deranjeazã, în sensul cã se pierde foarte mult financiar, din punct de vedere financiar pentru unii. Radarul pãdurilor este un program informatic care ne spune ce se taie din pãdure, în timp real. A plecat de la un program care exista în 2008, dar nu în timp real. Aici intra numai lemnul care circula legal. Am discutat cu firma de soft, a costat 15000 euro extinderea şi ea presupune ca acest program sã poatã fi folosit de toţi cei implicaţi. Toţi cei care beneficiazã de acest program trebuie sã achiziţioneze telefoane inteligente. Sistemul creazã o bazã de date uriaşã, ce se taie, ce volum, ce specie şi din datele care se introduc se recunoaşte dacã este legal sau nu. Dacã transportul este legal se genereazã un cod. Cheia de control este sã nu poatã intra transportul în depozit pânã când cei din depozit nu vãd dacã este corect. Deocamdatã, radarul pãdurilor funcţioneazã foarte bine, spre disperarea unora, disperarea e uriaşã, la cât lemn ilegal e tãiat, iar acum este o concurenţã corectã şi legalã pe piaţã, este şi un scut silvic. Oamenii ne-au sesizat şi chiar ne-au spus: faceţi ceva sã rãmânã pãduri şi pentru copiii noştri”, menţiona ministrul Doina Panã.

Conferinţã – eveniment la Broşteni

autor — Sun, 06 Oct 2013 14:47:51 +0000

La Broşteni, în judeţul Mehedinţi, a avut loc pe 29 septembrie o conferinţã-eveniment, integratã în cadrul Zilelor comunei.

Sub genericul “Sãrbãtorile de iarnã şi tradiţiile gastronomice în Broştenii Mehedinţiului”, conferinţa care face parte din activitãţile proiectului cultural „Identitate etnofolcloricã în Broştenii Mehedinţiului – restituire a patrimoniului imaterial local” finanţat de AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional) a adunat câteva sute de participanţi, în marea majoritate fii ai comunei.

Dupã identificarea, culegerea şi analizarea tradiţiilor gastronomice şi a obiceiurilor de iarnã locale pe tot parcursul lunii septembrie, Asociaţia “Fiii Lupşei”, iniţiatorul principal al proiectului, a fãcut posibilã expunerea rezultatelor cercetãrilor publicului larg.

Conferinţa, pe lângã prezentarea obişnuitã a studiului şi a rezultatelor practice ale cercetãrii, a constituit şi evenimentul de debut al Ansamblului Folcloric “Doruleţul” care a expus pe scenã rodul celor aproape patru luni de muncã, în cadrul unui spectacol deosebit.

Lângã tinerii artişti s-au aflat şi dascãlii lor, Siţa Novac, profesor de cânt popular şi maestrul Dumitru Nadu, coregraful ansamblului Danubius, care au fost aclamaţi şi aplaudaţi la scenã deschisã.

Seara a fost continuatã de un spectacol folcloric al artiştilor consacraţi. Au urcat pe scenã interpreţi de renume, ca Anica Ganţu, Liliana Bunceanu, Olguţa Berbec, Gabriel Lungu sau Ion Drãgan. Nu a lipsit de la mani-festarea artisticã nici grupul „Izvoraşul” format din tineri teologi.

Orchestraţia a fost asiguratã de un taraf tradiţional alcãtuit din câţiva membri ai ansamblului profesionist „Doina Gorjului”, condus de maestrul Marcel Parnica.

Proiectul „Identitate etnofolcloricã în Broştenii Mehedinţiului – restituire a patrimoniului imaterial local” faciliteazã procesul complex de reînviere a tradiţiilor autentice ale zonei. Iniţiat de Asociatia “Fiii Lupşei”, în parteneriat cu Episcopia Severinului şi Strehaiei, Asociaţia Ariadnae Filum pentru Culturã a Românilor (Vlahilor) din Serbia, Muzeul Satului Bãnãţean, Consiliul Local al Comunei Broşteni şi Şcoala cu clasele I-VIII Broşteni, proiectul şi-a propus de la bun început sã aducã în sfera publicitãţii acele elemente de folclor ce se aflã în pericol de dispariţie şi sã le transmitã mai departe generaţiilor tinere, ca pe o comoarã de mare preţ.

Grija pentru tradiţii

autor — Sat, 18 May 2013 13:02:01 +0000

Un proiect cultural iniţiat de Asociaţia “Fiii Lupşei” îşi propune sã-i aducã mai aproape de tradiţiile populare pe tinerii din comuna mehedinţeanã Broşteni. Mihai Corcodel, preşedintele acestei asociaţii, şi fiu al satului Lupşa de Jos, a înţeles cã identitatea este cartea de vizitã a fiecãruia, cu atât mai mult a unei comunitãţi, sau a unui neam întreg. Într-o lume din ce în ce mai mondializatã, lupta cu uniformizarea se va accentua tot mai mult în momentul când oamenii vor înţelege, în sfârşit, cã trebuie sã ştie cine sunt şi de unde vin. Proiectul iniţiat de acest fiu al satului, intitulat “Identitate etnofolcloricã în Broştenii Mehedinţiului – restituire a patrimoniului imaterial local” a gãsit deschidere la parteneri precum Episcopia Severinului şi Strehaiei, Asociaţia Ariadnae Filum pentru Culturã a Românilor (Vlahilor) din Serbia, Muzeul Satului Bãnãţean, Consiliul Local al Comunei Broşteni şi Şcoala cu clasele I-VIII Broşteni. Împreunã au pornit la drum pentru 5 luni, în perioada 13 mai – 13 noiembrie, timp în care şi-au propus sã atragã atenţia, mai cu seamã tinerilor, asupra necesitãţii pãstrãrii tradiţiilor din vatra satului.

Primul eveniment din cadrul calendarului de activitãţi, pe care membrii echipei de proiect l-au anunţat luni 13 mai, în cadrul coferinţei de presã susţinute la şcoala din Broşteni, este nedeia satului Lupşa de Jos, din data de 13 iunie. La aceastã datã, biserica ortodoxã sãrbãtoreşte “Înãlţarea Domnului”, sãrbãtoare cunoscutã în popor cu denumirea de Ispas.

Organizatorii au anunţat cã la nedeia din ziua de Ispas, Sfânta Liturghie va fi oficiatã de cãtre Prea Sfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, întreaga zi derulându-se aşa cum se întâmpla odinioarã în satele Mehedinţiului. Nu vor lipsi solişti consacraţi de muzicã popularã care, alãturi de taraf, vor întreţine hora satului aşa cum este tradiţia. Tot atunci vor urca pe scenã şi membrii Ansamblului folcloric din Lubniţa (Serbia), realizându-se astfel şi un dialog între cultura popularã din zona Broştenilor Mehedinţiului şi cea de pe Valea Timocului.

Un alt obiectiv al proiectului îl reprezintã înfiinţarea Ansamblului Folcloric “Doruleţul”, alcãtuit din 25 – 30 de copii selectaţi din rândurile celor mai talentaţi şi pregãtiţi de profesori de canto şi dansuri populare, ansamblu care va pune în practicã rezultatele cercetãrilor efectuate pe teren (dansuri, cântece şi obiceiuri).

Proiectul reprezintã un pas în procesul complex de reînviere a tradiţiilor autentice ale zonei, înscriindu-se, de asemenea, în politica partenerilor locali de promovare şi valorificare a bogãţiilor culturale şi materiale ce definesc identitatea regiunii, unicitatea sa ca parte a unui întreg. Alexandra Dediu