Pânã acum un an, mai precis pânã în luna iunie a anului 2012, localitatea Rudina, comuna Bala,  a fost „bulgãrele de aur” care a alimentat, vreme de patru ani, conturile şi interesele unora. Motivul: la marginea localitãţii se aflã un deal, adevãrat zãcãmânt de serpentinitã, o rocã cu multiple întrebuinţãri, datoritã faptului cã se prelucreazã uşor.

„Din primãvara anului 2010 şi pânã toamna târziu, camioanele au trecut în sus şi în jos distrugând drumurile şi fãcând ca pereţii caselor sã crape. Am tot întrebat în stânga şi în dreapta ce se întâmplã şi cum se va termina totul însã nu am primit nici un rãspuns. Au promis doar cã vor face drumul astfel încât sã nu avem de suferit. Pânã acum însã nu s-a fãcut nimic în acest sens. Şi nu ştiu dacã se va face ceva. Am înţeles cã vor începe din nou sã care piatrã din deal. Cât va dura toatã aceastã poveste nimeni nu vrea sã spunã. Dar este clar cã nu se va termina pânã nu vor cãra dealul cu totul de aici”, declara un localnic din Rudina.

„Din câte ştiu eu, firma care exploateazã aceastã piatrã este din  Gorj, iar reprezentantul acesteia aici, este un fost „coleg” de minã. Mai precis, este vorba de un anume domn din Vãgiuleşti, care, pe timpul lui Ceauşescu, era securist la mina Leurda. Am reuşit sã aflu faptul cã aceastã piatrã se duce cu camioanele la Motru, acolo este încãrcatã în tren, transportatã la Constanţa iar de acolo este dusã în India. Piatra din acest deal este foarte bogatã în aramã. Se poate vedea cu ochiul liber. Nimeni nu spune nimic. Şi este de înţeles…“.

Probabil ca sã stopeze, de moment, iniţiativele unora şi altora, primarul comunei Şovarna, Constantin Mica Prundeanu, a decis sã amplaseze pe unele drumuri ale comunei indicatoare rutiere care interzic accesul vehiculelor cu masa mai mare de 7,5 tone. Numai cã Rudina aparţine de comuna Bala.

“S-a oprit, pe moment, nu mai carã nimeni piatrã de la Rudina. Vorbeşte lumea cã ar fi cariera lui Videanu, dacã aţi fost acolo aţi vãzut cã nu mai e nimeni. Este organizare de şantier, adicã sînt 3-4 barãci, e un camion cu o cisternã de apã şi atât. A, şi este un paznic de aici, din sat, care nici salariul nu l-a primit. Cei care au luat cariera aşteaptã ceva autorizaţii, am înţeles. Nu ştiu ce sã vã spun mai multe, am auzit cã cineva din Severin ar fi cumpãrat cariera de acolo, dar mai multe nu ştiu”, ne declara un sãtean întâlnit la bifurcaţia Rudina-Runcşoru-Vidimireşti.

Despre terenul pe care s-a dezvoltat cariera de extragere a serpentinitei mulţi îşi dau cu pãrerea. Ba este al primãriei Bala, ba al domnului Ivãnel, brigadier silvic, care ne-a repezit, la telefon, cu formula “nu spun nimic presei, sunteţi toţi înregimentaţi politic. De patru ani mã judec cu ei pentru pãmântul meu şi nu s-a rezolvat nimic. Îmi pare rãu, mai multe nu vã pot spune”.

Cineva acredita chiar idea cã fostul primar al comunei Bala, Constantin Chiţimia, împreunã cu cei de la Ocolul Silvic Tarniţa au inclus cu japca locul unde se aflã aşa zisa carierã în proprietatea Ocolului Silvic, deşi acest teren se aflã în proprietatea cetãţenilor din Rudina.

Am fost şi noi la Rudina şi fotografiile prezentate aici nu mai au nevoie de nici un comentariu. Pluteşte în aer o linişte suspectã, iar şantierul organizat aici este pãzit de 4-5 câini care stau la umbra unui camion cu numere de Constanţa, pe care scrie  PROSIDEX. Mãreţia dealului este survolatã de pãsãrile aflate în cãutarea unui cuib sigur şi, dacã de la sol dezastrul nu bate la ochi, de undeva, de sus, pare cã Dumnezeu şi-a încheiat socotelile cu aceastã zonã.

Cu japca sau fãrã, o bogãţie mineralã a judeţului Mehedinţi a fost transportatã, pe cãi oculte şi cu o legalitate cunoscutã numai de câţiva interesaţi, spre zãri necunoscute. Dacã ar fi sã contabilizãm pagubele ar trebui sã includem aici şi porţiuni de drum din Bala de Sus, unde asfaltul a luat-o la vale datoritã maşinilor de mare tonaj care tranzitau Bala de Sus în drumul spre Motru.

***

   SERPENTINITA este o piatrã metamorficã de interes ornamental, verde, cu nuanţe variate. Din punct de vedere mineralogic, constã în foarte mare parte din minerale din grupul serpentine (antigorite), care sunt de obicei însoţite de alte phyllosilicaţi conexe cum ar fi talc, minerale opace, cum ar fi magnetit sau cromit, şi carbonaţii Mg-bogat (magnezitã, dolomitã). Serpentinita, prin caracteristicile sale mecanice (mai ales din cauza duritãţii sale reduse), este grupatã cu marmura (“marmura verde”). Aplicaţiile sale sunt similare: de acoperire, elemente auxiliare (coloane, baseboards, etc).