Obiectiv Mehedinţean » Baia de Arama

BAIA DE ARAMÃ – ÎN SÃRBÃTOARE

autor — Tue, 15 Sep 2015 16:36:32 +0000

*Regal folcloric;
*Trupe de muzicã uşoarã renumite;
*Focuri de artificii;
*Distracie şi voie bunã;
*Organizare impecabilã.
Trei zile şi trei nopţi oraşul
Baia de Aramã a fost în sãrbãtoare. S-au celebrat zilele oraşului, dar a avut loc şi Festivalul Naţional de Folclor “Munte, Munte, Brad Frumos”, manifestare de tradiţie, aflatã la cea de a XVII ediţie, cel mai important Festival- concurs de folclor, din Mehedinţi şi nu numai.
Organizatorii acestor evenimente au fost Consiliul Local şi Primãria Baia de Aramã, primarul Rafael Dunãrinţiu, Consiliul Judeţean Mehedinţi – preşedintele Aladin Gigi Georgescu, Centrul Cultural “Nichita Stãnescu” – manager Emilia Mihãilescu.
Aladin Georgescu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi a fost alãturi de locuitorii oraşului Baia de Aramã la aceastã sãrbãtoare.
“Munte, Munte Brad Frumos”
Prestigiul festivalului, precum şi renumele juriului condus de prof. univ. Gabriela Rusu Pãsãrin, din care au fãcut parte Emilia Mihãilescu, manager Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”, prof. Doina Durdan, şefa Secţiei Arte a Centrului Cultural, de douã ori “Crizantemã de Aur” la cunoscutul festival de la Târgovişte, prof. Cornel Boteanu, specialist etnolog, cel care a cercetat şi a pus în valoare folclorul mehedinţean, ddr. Violeta Ianculescu, realizator emisiuni de folclor la Radio România, Ion Barbu, directorul Casei de Culturã Baia de Aramã şi Rafael Dunãrinţiu, primarul oraşului, au atras foarte mulţi concurenţi de foarte bunã calitate, premiaţi la multe alte festivaluri din Mehedinţi şi din ţarã. Selecţia acestora pentru intrarea în concurs dar şi departajarea a fost destul de dificilã. Pânã la urmã Trofeul Festivalului a fost câştigat de Ionuţ Cocoş din Ialomiţa. Premiul I a fost câştigat de Maria Simona Monete, din judeţul Olt, iar premiul II de Cosmina Gherghinescu din Baia de Aramã, Mehedinţi.

Regal Folcloric
Pe scena amenajatã la Baia de Aramã, pe parcursul celor trei zile petrecere, au evoluat mari solişti ai cântecului popular, atât din judeţul Mehedinţi cât şi din ţarã acompaniaţi de Ansamblul Profesionist “Danubius”, precum: Niculina Stoican, Anica Ganţu, Olguţa Berbec, Roberta Crintea, Angela Magheru, Ileana Mustãcel, Mariana Boţoacã, Elena Mimiş Trancã, Irina Zoican, Vasile Ciobanu, Emilia Dorobanţu, Ionuţ Tudorescu, Nina Predescu, Valentin Zamfira, dar şi Mariana Ganţu alãturi de ansamblul sârbesc “Dukati”, Petricã Nicoarã şi Fane Bãnãţeanu cu formaţia, şi nu în ultimul rând renumitul Ansamblu Folcloric “Jidvei”, cu soliştii Rodica Mitran şi Robert Târnãveanu.

Antonia, Andra şi Proconsul pentru tineri
Nici cei tineri nu au fost uitaţi la manifestãrile dedicate Zilelor oraşului Baia de Aramã, astfel cã pe scenã s-au aflat solişti de prestigiu, care au încãlzit atmosfera, pe ritmurile cãrora cei mai tinei sau iubitorii de acest gen de muzicã s-au distrat pânã târziu în noapte.
Antonia, Andra şi trupa Proconsul au fost invitaţi la Baia de Aramã, ei au fost cei alãturi de care petrecerea s-a prelungit pânã spre zori de ziuã.
Prezentatorii manifestãrilor au fost Delia Râmniceanu şi Ionuţ Tudorescu care au ştiut, ca de fiecare datã, sã întreţinã atmosfera şi sã ofere publicului toate informaţiile necesare.

„Super Luna” şi „Super Primarul” de la Baia de Aramã

autor — Sun, 17 Aug 2014 08:16:56 +0000

Rafael Ionel Dunãrinţiu nu este nici primul, şi nici ultimul primar din Mehedinţi, care a reuşit sã depãşeascã o „primãvarã a primarilor” organizatã de fel şi fel de amatori penibilã, dar se poate considera primul primar din ţarã care a pãrãsit, cu toatã organizaţia, o întrunire de partid, lãsându-l pe liderul ei singur şi cu o privire ca „mâţu-n calendar”, cum se spune. Dincolo de şicanele mai mult sau mai puţin politice la care este supus, primarul din Baia de Aramã dovedeşte, pe zi ce trece, cã are susţinere, aplomb, curaj şi stãpânire de sine.
Aşa cã a trecut la treabã şi-n anul de graţie 2014, şi a organizat, împreunã cu Consiliul Local Baia de Aramã, cu sprijinul Consiliului Judeţean Mehedinţi şi al Centrului Cultural Mehedinţi, Zilele Oraşului Baia de Aramã, dar şi Festivalul Naţional de Foclor „MUNTE, MUNTE, BRAD FRUMOS”, ajuns la ediţia a XVI-a.
Ambele manifestãri au avut loc timp de trei zile, vineri, sâmbãtã şi duminicã, 8, 9 şi 10 august a.c., pe stadionul oraşului Baia de Aramã, unde circa 5000 de munteni au petrecut şi au sãrbãtorit ca-n basme.
Atmosfera a fost întreţinutã de GRUPUL DE COPII “BORDEIAŞUL” al Clubului Copiilor din Baia de Aramã, ANSAMBLUL DE COPII al oraşului Motru, ANSAMBLUL PROFESIONIST “DANUBIUS “ din Drobeta Turnu Severin, soliştii CONSTANTIN ENCEANU, ION RAICU, ION DUMITRAŞCU, ALINA LASCÃU, MARIAN MEDREGONIU, DELIA BARBU, GEORGETA CORLAN, LILIANA BUNCIANU, CLAUDIA CATANÃ, IONELA BÃDÃLAN, ION DRÃGAN, LUCIANA VÃDUVA, VENERA DESPÃU, DUMITRU TELEAGÃ, ELENA MIMIŞ – TRANCÃ, DANIELA PLOIA, GINEL CIOABÃ, OANA PÂRVAN, MARIA TRIŢÃ – CRÃIETE, ILEANA MUSTÃCEL, IRINA ZOICAN, OLGUŢA BERBEC, NINA PREDESCU, IONUŢ TUDORESCU, SIMONA DINESCU, PETRICÃ MÂŢU STOIAN, NICULINA STOICAN, ANSAMBLUL FOLCLORIC “LILIACUL” al Liceului Tehnologic “CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” din Baia de Aramã, ANSAMBLUL PROFESIONIST “MARIA TÃNASE” Craiova, ANSAMBLUL FOLCLORIC “ LILIAC DE LA PONOARE “ al comunei Ponoarele, ANSAMBLUL CASEI DE CULTURA “BASCOV” al comunei Bascov, ANSAMBLUL PROFESIO-NIST “DOINA GORJULUI” din Târgu Jiu, ca sã amintim numai „greii” care au dat valoare spectacolelor folclorice susţinute timp de trei zile.
Nici tinerii nu au fost uitaţi, astfel cã pe scena amplasatã pe stadion au evoluat: CORINA, ALEXANDRA UNGUREANU şi CRUSH, dar şi DIRECŢIA 5, cea care a închis sãrbãtorile cu muzicã şi foc de artificii.
Marele Premiu al Festivalului MUNTE, MUNTE, BRAD FRUMOS a fost câştigat de IONELA GUZIC, din Gorj, iar directorul Festivalului, conf. univ. dr. Gabriela Rusu Pãsãrin a mai acordat şi un premiu pentru cel mai autentic costum popular din zona Romanaţi, unui pieptar vechi de 100 de ani.
„Mulţumesc publicului şi celor care m-au sprijinit, pentru cã am observat cã, de la an la an, vin la Baia de Aramã din ce în ce mai mulţi oameni care iubesc tradiţiile şi sãrbãtorile noastre, aşa cã am decis ca, de fiecare datã, sã aduc alţi artişti şi alţi interpreţi, pe care îi aşteptãm cu drag. La Festival am avut 20 de concurenţi, iar cei mai buni au câştigat. Nu pot sã spun decât cã mulţumesc tuturor celor care au fost lângã mine şi au apreciat eforturile mele, iar satisfacţia muncii mele se vede în succesul acestor manifestãri”, declara Rafael Dunãrinţu, primarul oraşului Baia de Aramã.
Focurile de tabãrã, focul de artificii organizat de cãtre primar, dar şi fenomenul „Super Luna” (fenomen astronomic care constã în suprapunerea fazei de Lunã plinã/Lunã nouã cu poziţia satelitului la perigeul – punctul cel mai apropiat de Terra de pe orbita satelitului – traiectoriei sale circumterestre) au contribuit din plin la reuşita manifestãrilor de pe stadionul din Baia de Aramã.
Şi ca sã se vadã cã are susţinere şi de la „judeţ”, au ţinut sã fie aproape de primarul Dunãrinţu, Aladin Gigi Georgescu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Nicolae Drãghiea, prefectul judeţului, consilieri locali ai municipiului Drobeta Turnu Severin şi consilieri judeţeni, directori de instituţii deconcentrate, primari din Mehedinţi.

Cãutãtorii comorii brâncoveneşti vandalizeazã biserica mânãstirii Baia de Aramã

autor — Wed, 19 Feb 2014 20:33:15 +0000

În baza Autorizaţiei pentru Diagnostic Arheologic nr. 266/2013 emisã de Ministerul Culturii pentru Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca, arheologul Gheorghe Petrov efectueazã la biserica Mânãstirii Baia de Aramã, monument istoric clasa A, sãpãturi arheologice cu picamer minier, buldo-excavator şi frezã.
În lipsa unei minime deontologii profesionale care îl obligã pe conducãtorul lucrãrii de sãpãturi la comunicarea cu proprietarii monumentului istoric, nimeni nu ştie care este scopul sãpãturilor arheologice şi a refuzat sã prezinte un proiect de sãpãturi. Lângã zidul exterior al bisericii monument istoric, în data de 11 noiembrie 2013, s-a realizat un crater de 4 metri lãţime şi 4 m adâncime, iar din punctul cel mai adânc se foreazã sub bisericã.
Monahiile şi reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei nu înţeleg care poate fi pretextul prezentat oficial Ministerului Culturii pentru a se obţine autorizaţia şi, mai ales, cum este posibil ca aceste metode de intervenţie distructive sã fie admise. Cu atât mai mult cu cât acest monument istoric este singura bisericã brâncoveneascã din ţarã nerestauratã, necesitã o restaurare urgentã pentru care nu exista fonduri, nu este inclusã în Planul Naţional de Restaurare, în schimb se alocã fonduri pentru a o distruge şi mai mult.
Şi pentru ce? Pentru cã existã obsesia cã sub aceastã bisericã este îngropatã comoara lui Constantin Brâncoveanu! Biserica a fost distrusã în interior în anul 2007 de sãpãturi neautorizate pentru cãutarea comorii, se aflã şi în prezent într-o stare jalnicã, iar specialiştii nu îşi pun problema direcţionarii fondurilor cãtre restaurarea ei ci, dimpotrivã, adâncesc distrugerea.
Mai existã şi alte nelãmuriri. În Autorizaţia 266/2013 se menţioneazã cã echipa de cercetare este formatã din 3 persoane: Horaţiu Dorin Groza, Marin Iulian Neagoe şi Vasile Paul Scrobota. În fapt, lucrãrile s-au fãcut mecanizat de cãtre o firmã subcontractatã, situaţie pentru care în ultima frazã a autorizaţiei se specificã clar cã existã condiţia obţinerii unei alte autorizaţii.
Reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei fac un apel cãtre Comisia Naţionalã de Arheologie, Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei sã contribuie la restaurarea bisericii şi sã opreascã vandalizarea.

BAIA de ARAMÃ, PERLA MEHEDINŢULUI

autor — Thu, 01 Nov 2012 07:03:08 +0000

“Munte, munte, brad frumos/ cât îmi eşti tu de folos/ îţi fac pârtie de schi/ şi te scap de bãlãrii…” cam aşa ar putea fredona primarul Rafael Dunãrinţu pe strãzile din Baia de Aramã, care în curând vor intra şi ele în reabilitare (n.r.-prima fiind str. Republicii, cea cu Primãria, ale cãrei lucrãri vor începe în zilele urmãtoare).

De ce îi este de folos muntele lui Rafael Dunãrinţu?! Pentru cã sãptãmâna aceasta Primãria Baia de Aramã va semna la ADR Sud-Vest Oltenia cel mai amplu proiect dezvoltat de primarul Rafael Dunãrinţu, şi anume “Crearea unei infrastructuri de turism şi dezvoltarea funcţionalitãţilor turistice în oraşul Baia de Aramã, judeţul Mehedinţi”.

Proiectul va fi finanţat din fonduri structurale în proporţie de 50%, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritarã 5 – Dezvoltarea durabilã şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calitãţii serviciilor turistice. Valoarea proiectului este de aproximativ 2 milioane de euro, contribuţia Primãriei Baia de Aramã va fi în proporţie de 50%, şi va fi suportatã din bugetul local şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Mehedinţi, dar şi prin accesarea unui credit de aproximativ 20-30% din valoarea nesubvenţionatã a proiectului.

Sãptãmâna trecutã proiectul a trecut ultimul hop, mai precis, la Primãria Baia de Aramã, în sala de şedinţe, a avut loc dezbaterea publicã pe tema mediului cu privire la acest frumos proiect al primarului Rafael Dunãrinţu. La dezbatere au participat printre alţii, Cornel Meilescu, de la Geoparcul “Platoul Mehedinţi”, Lavinia Mateescu, de la Agenţia pentru Protecţia Mediulu, locuitori ai oraşului Baia de Aramã. “Investiţia în infrastructura turisticã şi de agrement este deosebit de importantã pentru comunitatea localã care urmãreşte sã se dezvolte ca localitate turisticã, Baia de Aramã aflându-se într-o poziţie favorizatã din punct de vedere al posibilitãţilor de acces şi vizitarea numeroaselor atracţii naturale dar şi pentru turismul montan, cultural şi de odihnã.

Prin realizarea acestui proiect va creşte nivelul de trai în zonã, vor fi înfiinţate pensiuni turistice, iar fermierii îşi vor putea valorifica produsele. Sã nu uitãm, totodatã, şi de faptul cã turiştii vor fi atraşi de acest ţinut şi de frumuseţile lui turistice, şi nu vorbim aici numai de Baia de Aramã, ci şi de Ponoarele, Obârşia Cloşani, Isverna şi zona Valea Cernei” ne declara primarul oraşului Baia de Aramã, Rafael Ionel Dunãrinţu.

În zona Dealu Mare, unde urmeazã a se implementa proiectul, se va construi o pârtie artificialã (2795,00 mp) cu 3 linii de coborâre (începãtori, mediu avansaţi şi avansaţi), cu zonã de start şi bandã transportoare. Se va construi un imobil care va avea recepţie, zonã de vestiare, depozit de echipamente, spaţiu tehnic, grup sanitar, depozit, birou administraţie, cabinet medical pentru acordarea primului ajutor. De asemenea, avem în vedere construirea unei piscine pe 2 nivele cu cascadã între ele şi un imobil cu funcţionalitãţi minime: recepţie, vestiare, duşuri. Pârtie de zãpadã cu o lungime de 625 m, şi dotatã cu instalaţie teleschi, instalaţie de nocturnã, plase de protecţie pentru schiori şi echipamente aferente. Pârtia de schi va putea fi folositã atât iarna cât şi în celelalte anotimpuri, deoarece va fi dotatã cu covor artificial, roşu, aşadar pe întreg anul se va putea schia, chiar şi fãrã zãpadã, un lucru deosebit de important pentru ca turiştii sã fie atraşi de aceastã zonã pe întreaga perioadã a anului. Va mai fi construitã şi un patinoar cu o suprafaţã de 300 mp (suprafaţa de gheaţã), dotat cu instalaţie de nocturnã. Odatã cu finalizarea acestui proiect, cel mai târziu în vara anului 2015, staţiunea gorjeanã Rânca, poate deveni istorie, frumuseţile zonei, amplasarea favorabilã, 65 km de Drobeta Turnu Severin şi 45 km de Târgu Jiu, ne face sã credem de pe acum cã din iarna lui 2015 va fi mare aglomeraţie în Baia de Aramã. Bravos dom” primar, ţine-o tot aşa şi în 2016 ai asigurat fotoliu de parlamentar…