Oamenii din Izvorul Bîrzii sunt nevoiţi sã aducã apa cu butoaiele din pâraie sau de la fântâni publice. Şaizeci dintre ei au fãcut o plângere şi la Protecţia Consumatorului Mehedinţi, în care cer ca Primãria sã fie trasã la rãspundere pentru cã a fãcut un contract cu ei, pe care nu îl respectã.

“Au fãcut investiţii, bravo lor, dar sã ne dea apã. Sunt nevoit sã pun remorca la maşinã ca sã car apã searã de searã. Robinetul în curte stã degeaba”, spune un tânãr din localitate.

În situaţia acestui tânãr se aflã peste 30 la sutã din sãtenii din comuna Izvorul Bârzii. Supãrarea lor este mare mai ales cã unii sunt în vârstã şi chiar în imposibilitatea sã aducã apã. Oamenii spun cã şi-au fãcut bãi şi toalete în casã, dar nu le pot folosi pentru cã nu curge apã la robinete.

“Am venit şi anul trecut de douã ori la Consiliu şi ne-au spus cã ne rezolvã, dar nu s-a rezolvat nimic. Îmi vine sã mã omor, sã-mi pun capãt zilelor, eu sunt femeie bolnavã, cum sã mã spãl dacã nu am apã. Am investit bani, ne-am fãcut condiţii, dar degeaba”, a spus o femeie imobilizatã într-un scaun cu rotile.

Sãtenii au reclamat situaţia la Protecţia Consumatorului. Edilii susţin cã problema apare vara, când consumul de apã este foarte mare. Ei dau vina şi pe unii rãu platnici, din cauza cãrora suferã şi ceilalţi sãteni.

“Pe perioada de varã problema este cã se consumã foarte multã apã pentru udatul grãdinilor, udatul viilor, udatul porumbilor. Este consumul de apã atât de mare încât la o parte din consumatori nu mai ajunge. Pe perioada de iarnã este apã din abundenţã, nu face nimeni gãlãgie. Pe de altã parte datoriile oamenilor cãtre noi sunt foarte mari, de ordinul sutelor de milioane de lei”, a spus Petre Fãget, viceperimarul comunei Izvorul Bîrzii.

“Am primit o sesizare din partea unor locuitori ai comunei Izvorul Bârzii prin care ne-au  adus la cunoştinţã faptul cã foarte des, în special în perioada mai – octombrie sunt lipsiţi de apã potabilã, cu toate cã existã un contract de prestãri servicii, care stiplueazã cã prestatorul de servicii – Primãria comunei Izvorul Bîrzii se obligã sã furnizeze contracost acest serviciu”, a declarat Felix Manta, şeful OJPC Mehedinţi.

Reprezentanţii primãriei s-ar putea alege cu o sancţiune dacã s-au angajat prin contract cã asigurã apa oamenilor şi nu respectã angajamentul.

În plinã caniculã, locuitorii satelor Cerneţi şi Dedoviţa Nouã sunt nevoiţi sã foloseascã raţional apa de la robinet. Oamenii au fost înştiinţaţi zilele trecute de conducerea SC SECOM SA cã s-a defectat pompa nr. 1 din satul Cerneţi.

                „Ca urmare a faptului cã pompa nr. 1 din satul Cerneţi s-a defectat (ars), debitul este insuficient pentru a asigura necesarul de apã potabilã pentru satele Cerneţi şi Dedoviţa Nouã. Drept urmare  rugãm insistent toţi utilizatorii serviciilor de apã de pe raza localitãţilor Cerneţi şi Dedoviţa Nouã sã foloseascã raţional apa potabilã numai pentru uz casnic, conform legislaţiei şi nicidecum în alte scopuri. În cazul în care personalul SC SECOM SA va constata cã apa potabilã va fi folositã la udatul grãdinilor, utilizatorul respectiv va fi debranşat de la reţeaua de apã potabilã a localitãţii fãrã  niciun alt preaviz, urmând a suporta consecinţele legale”, se aratã în anunţul SC SECOM SA.

Problema apei care ajunge la robinetul cetãţenilor din Cerneţi este una veche. Localitatea Cerneţi este cunoscutã pentru legumele cultivate  de oamenii acestor locuri şi care ajung în pieţele din Drobeta-Turnu-Severin. Mari suprafeţe sunt acoperite cu sere şi solarii, legumicultura fiind principala activitate din întreaga zonã. Dar, localnicii se dovedesc ingenioşi atunci când este vorba de gãsit soluţii pentru diminuarea consumului de apã.

Legumicultura este o ocupaţie moştenitã din tatã-n fiu

   La Cerneţi, legumicultura este o ocupaţie moştenitã din tatã-n fiu, iar cine nu are în curte o serã cât de micã este considerat leneşul satului. Nu trebuie sã fii mare cunoscãtor în arta legumiculturii ca sã ştii cã apa este vitalã dacã îţi doreşti o producţie mulţumitoare. Aşa se face cã ori de câte ori temperaturile sar în termometre peste 30 de grade, la robinet nu mai curge o picãturã de apã. „Dacã în perioada de iarnã şi perioada ploioasã nu avem niciun fel de problemã cu alimentarea cu apã în localitãţile Cerneţi şi Dedoviţa, în perioadele cãlduroase, cu secetã, atunci când creşterea zarzavaturilor este în toi, apa nu mai ajunge de la un capãt la altul al localitãţii. Oamenii sunt scandalizaţi, tot ei consumã apa în mod necontrolat şi abuziv şi tot ei sunt cei care fac scandal”, ne-a declarat directorul SC SECOM SA, Ilie Pisoi.

Apa nu este pentru irigaţii

   Din punct de vedere tehnic, lucrurile sunt cât se poate de clare. Directorul Ilie Pisoi explicã cã proiectul iniţial de alimentare cu apã a celor douã localitãţi, Cerneţi şi Dedoviţa, era prevãzut cu o conductã stradalã şi fântâni stradale (cişmele), nicidecum branşamente individuale pentru fiecare locuinţã. Mai mult decât atât, este împotriva oricãror norme sã utilizezi apa furnizatã printr-o reţea publicã de alimentare a unei localitãţi pentru irigaţii. „Între timp, primarii au aprobat introducerea branşamentelor individuale, însã nu au cerut modificarea proiectului privind debitul instalaţiei, nu au mãrit debitul staţiei de pompare, precum şi diametrul conductei de transport”, a mai adãugat directorul SC SECOM SA.

Norma europeanã: 120-130 litri

   „Normele Uniunii Europene prevãd un consum zilnic de 120-130 de litri pe om. Deci, dacã toatã lumea ar fi corect contorizatã, nu ar ocoli contorii, nu ar fi branşamente duble, noi am putea controla şi am impune o normã de consum, iar pentru cine o depãşeşte am identifica o posibilitate şi o metodã de constrângere sã plãteascã dublu sau triplu cantitatea de apã pe care o consumã. Pentru cã noi suntem obligaţi sã asigurãm apa pentru consum menajer, nu pentru irigat grãdina”, a precizat Ilie Pisoi.

De la începutul lunii iulie, Castelul de apã din municipiul Drobeta-Turnu-Severin va putea fi vizitat de cei care doresc sã admire oraşul din vârful obiectivului turistic. Lucrãrile de modernizare au intrat pe ultima sutã de metri, iar echipa de muncitori face ultimele pregãtiri pentru deschiderea noului punct de atracţie turisticã a oraşului. Sãptãmâna trecutã, viceprimarul municipiului Drobeta Turnu Severin, Mircea Grosu, (dar, fãrã primarul Constantin Gherghe!!!) a organizat conferinţa de final a proiectului „Modernizarea şi conservarea Castelului de Apã”, proiect finanţat prin Programul IPA de cooperare transfrontalierã România – Serbia în parteneriat cu Primãria Negotin. Acesta a ţinut sã prezinte publicului mehedinţean modul în care se prezintã clãdirea în urma finalizãrii lucrãrilor de modernizare a cãror valoare s-a ridicat la aproximativ 1 milion de euro. Castelul de Apã va deveni un adevãrat bastion al turismului mehedinţean şi va fi promovat ca destinaţie turisticã alãturi de Teatru, de Podul lui Traian, de Cetatea medievalã sau de faleza Dunãrii, care pot fi printre principalele atracţii turistice ale municipiului. Construit în urmã cu 100 de ani, clãdirea castelului de apã este un turn din beton armat amplasat în punctul cu cea mai ridicatã cotã a vechiului oraş, iar prin renovare s-a pãstrat din autenticitatea vechii clãdiri şi amprenta timpului. Pe exterior i-a fost pãstratã culoarea iniţialã de beton nefinisat, acoperişul este din ţigle aduse din Germania şi de foarte bunã calitate. Suprafaţa acoperişului este una multicolorã, cu mai multe nuanţe: verde închis, cu maro închis. De asemenea, obiectivul va fi dotat şi cu lift, iar cei care vor veni sã viziteze obiectivul pot urca în punctul de belvedere fie cu liftul, care va fi în întregime din sticlã, fie pe cele 164 de trepte ale scãrii spiralate. La etajele 1 şi 2, obiectivul va oferi un spaţiu pentru expunerea tablourilor şi a sculpturilor artiştilor mehedinţeni, iar la ultimul etaj, pe lângã un spaţiu de belvedere, va fi înfiinţatã şi o cafenea a artiştilor.