Zãpada a creat, duminicã, mari probleme autoritãţilor. Reţelele electrice în multe localitãţi din judeţul Mehedinţi au cedat din cauza cãderilor masive de zãpadã şi a viscolului puternic, lãsând în beznã sute de localnici.

   Cea mai afectatã a fost zona de nord a judeţului Mehedinţi, dar nici sudul nu a fost scutit de vitregiile vremii. Duminicã dimineaţã, în multe secţii de votare nu era energie electricã, aşa cã oamenii au putut sã voteze abia când s-a luminat. Potrivit ISU Mehedinţi, 16 localitãţi din judeţul Mehedinţi nu aveau energie electricã. Localitãţile afectate erau Gogoşu, Balta Verde, Ostrovu Mare, Lunca Banului, Stãnceşti, Cerângani, Cârceni, Grozeşti, Slãtinicul Mare, Slãtinicul Mic, Sãlãtruc, Greci, Izvorãlu, Dumbrava, Smadoviţa şi Bâcleş.

De asemenea, douã drumuri judeţene erau blocate: DJ 670 Bâlvãneşti – Godeanu şi 607 B Brezniţa – Cireşu din cauza unui strat de zãpadã de circa 40 de centimetri. Se circula cu dificultate pe mai multe sectoare de drum, Balota – Tâmna, Colibaşi – Gârdoaia, 8 utilaje acţionau în zonã pentru îndepãrtarea zãpezii de pe carosabil. Din 288 de secţii de votare, la ora 9,30, procesul de votare nu începuse în 3 secţii de votare din cauza drumurilor înzãpezite, la Prejna, Gornoviţa şi Godeanu. Dacã în primele douã secţii situaţia s-a reglementat mai repede, la Godeanu, secţia de votare s-a deschis abia la orele prânzului. Preşedintele şi locţiitorul secţiei de votare se aflau într-un autoturism rãmas înzãpezit aproape de Godeanu şi abia dupã ce jandarmii au fãcut o pârtie, au putut fi aduşi la secţia de votare.

Câteva ore mai târziu, CEZ anunţa cã alte 12 localitãţi din judeţul Mehedinţi au rãmas fãrã energie electricã. Au fost afectate urmãtoarele localitãţi: Corcova, Crãguieşti, Strehaia, Voloiac, Husnicioara, Priboieşti, Şovarna, Bala, Ostrovul Mare, Tufari, Izverna, Cloşani). De asemenea, circulaţia pe trei drumuri judeţene din judeţul Mehedinţi era blocatã în unele sectoare, din cauza valurilor de zãpadã viscolitã.

Potrivit situaţiei prezentate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţã Mehedinţi, circulaţia era închisã între localitãţile Jidoştiţa-Schitul de Sus (DJ 607 B), Podeni-Cireşu (DJ 607 C), Bîlvãneşti-Balta (DJ 670), stratul de zãpadã pe carosabil depãşind 40 de centimetri.

Elodia de la Oltchim

Acum ne-am lãmurit cum stã treaba cu telenovela Oltchim, cu tribulaţiile domnului Dan, cu ciocoii vechi şi noi, şi e timpul sã tragem nişte concluzii, în mãsura în care acestea pot fi trase. Nu cred cã şi-a fãcut cineva mari iluzii cã Dan Diaconescu are banii necesari pentru a cumpãra Oltchimul. Ar fi fost minunat sã-i aibã. Unii dintre noi ne-am gândit cã poate în spatele lui stã vreun mare magnat rus sau german şi cã astfel lucrurile se vor rezolva, într-un final, spre bucuria miilor de salariaţi şi a milioanelor care aşteaptã un salvator al naţiei îngenuncheate de democraţie, corupţie, nepãsare şi demagogie.

Din pãcate nu prea e niciun asemenea potentat est sau vest European în spatele domnului Dan. Din pãcate mai ales pentru bieţii angajaţi ai combinatului care-şi vãd iluziile destrãmate. Totul a fost de fapt un circ, o telenovelã din care Dan Diaconescu a tras un oarece profit mediatic, deci politic, profit pe care sondajele de opinie nu l-au mãsurat încã dar e uşor de bãnuit. Dan Diaconescu şi-a atins ţintele de notorietate la maxim, toate televiziunile urmãrindu-l zi şi noapte. Povestea nu are însã un final fericit pentru oameni, cel puţin pânã în acest moment nu. Combinatul va fi scos din nou la vânzare, la anul, asta dacã-l va mai cumpãra cineva odatã ce e plin de datorii. O gaurã neagrã. O vacã de muls pentru firme şi firmuliţe. Un exemplu trist pentru ce a ajuns aceastã ţarã, pentru umilinţa uriaşã pe care o îndurã oamenii simpli şi de bun simţ într-o ţarã cãlcatã-n piciore de mafioţi de toate culorile politice. O întrebare legitimã în acest moment ar fi oare cu cine vor vota salariaţii de la Oltchim pe 9 decembrie? Cu PDL? Cu USL? Cu PP-DD? Dupã toatã mizeria din ultimele sãptãmâni e greu de aproximat. Politica e o mizerie, o ştim. Şi pe aceastã mizerie criza se accentueazã, oamenii o duc din ce în ce mai greu şi nicio speranţã nu se mai profileazã la orizont.

Murind cu Bãsescu de gât

   Şi pentru cã tot vorbeam de sondaje, ultimul dintre acestea, CSOP, sondaj comandat de PDL taman înainte de constituirea ARD, spune cã dacã mâine ar avea loc alegeri parlamentare, USL nu ar trece de 50 la sutã în vreme ce proaspãta Alianţa România Dreaptã (PDL-PNŢCD-ICCD-NR) ar lua 24%. PP-DD ar intra pe locul trei în Parlament cu 14% din voturi, UDMR-ul, cu 5%, PRM (3%) şi PNG(2%) şi nu ar intra în Parlament.

Sondajul are şi alte pãrţi interesante: despre apariţia ARD doar 26% au rãspuns cã este un lucru bun, 31% spun cã este un un lucru rãu, iar 43% nu au vrut sã se exprime pe acest subiect. Cât despre Traian Bãsescu, USL ar trebui sã-l lase pe preşedinte sã-şi ducã la final mandatul spun 48% dintre repondenţi, în timp ce 36% din cei intervievaţi doresc ca USL sã reia suspendarea şi, vorba aia, sã moarã cu Bãsescu de gât. Ceea ce USL a mai încercat în aceastã varã, fãrã succes, lãsând în urmã un Crin Antonescu neconsolat. Bãsescu a rãmas în picioare şi încã nu şi-a jucat ultima carte. Abia dupã 9 decembrie o va juca. Atunci va avea un cuvânt greu de spus.

Dacã USL obţine peste 50% din sufragii va trebui sã desemneze un premier din rândurile acestei alianţe, alianţã care a dat cu el de pãmânt la referendumul din varã. Grea dilemã. Dacã USL nu va obţine 50% plus unu atunci, abia atunci Traian Bãsescu îşi va freca palmele de bucurie, încercând sã-i scoatã din joc pe actualii guvernanţi, bazându-se pe cei din ARD, pe minoritãţi, pe eventualii transfugi, pe PP-DD desigur, cãci PP-DD va intra fain frumos în parlament.

ARD în flãcãri traşi pe dreapta

   Nu a trecut mult timp de la alegerile locale şi PDL se pare cã nu a învãţat nimic din experimentele de coaliţii judeţene eşuate destul de lamentabil. Vrând sã oculteze cât mai mult din sigla PDL şi din imaginea catastrofalã a guvernãrii Emil Boc, PDL s-a aruncat într-o formulã şi mai riscantã, A.R.D. în ideea altfel generoasã a coalizãrii dreptei. Numai cã poporului numai de ideologii, doctrine şi idei politice nu-i arde. Ce ştie poporul ce-i dreapta? Şi la ce-i foloseşte dacã eventual ştie? Electoralmente, ARD e tot o formulã grãbitã şi neconcludentã, şi care efectiv nu are timp sã se maturizeze pânã la alegerile din               9 decembrie.

Potrivit sondajului mai sus amintit PDL, singur, ar fi luat 22%, restul pânã la 24% e acoperit de celelalte formaţiuni din noua alianţã, de ţãrãnişti, de oamenii lui MRU etc. E foarte puţin. Dacã de PNŢCD mai ştim câte ceva, au o tradiţie deşi aceastã tradiţie e disputatã de câteva tabere, despre Forţa Civicã  de exemplu, ce sã spui? Nu-ţi vine sã spui nimic, deocamdatã. La un moment dat PDL va înţelege cã tot singur trebuie sã punã umãrul la cãruţa opoziţiei, asumându-şi guvernarea Boc cu luciditate şi gãsind o formulã mult mai fermã, mai neevazivã, de a se reînfãţişa electoratului decepţionat.

În momentul de faţã PDL are o problemã mai degrabã cu PP-DD decât cu USL, care e mult în faţã. Un PP-DD tenace şi imprevizibil. Şi USL are aceiaşi problemã: PP-DD care ciupeşte binişor din electoratul dezamãgit.

Nu mai e mult şi deja intrãm în campania electoralã, în mod oficial. Circul e garantat. Dar unde e pâinea?

În sala de consiliu a Tribunalului Mehedinţi preşedintele instanţei, judecãtorul Norel Popescu, a desemnat ieri, prin tragere la sorţi, în şedinţã publicã, judecãtorii ce vor face parte din Biroul electoral de circumscripţie înfiinţat în vederea organizãrii şi desfãşurãrii alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat ce vor avea loc la data de 9 decembrie 2012. Aceasta este o primã etapã din activitatea de organizare a alegerilor parlamentare în 9 decembrie.

Judecãtorul Norel Popescu a menţionat cã desemnarea judecãtorilor se face în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 şi dispoziţiilor H. G. nr. 890/2012, privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012.

Doisprezece judecãtori în exerciţiu la Tribunalul Mehedinţi îşi exprimaserã intenţia de a face parte din BEC. Este vorba de magistraţii Norel Popescu, Orfescu Aristicã, Brandibur Claudiu, Roman Victor, Mihãiţã Aurora, Bãrbulescu Adi, Zaharia Cristinel, Acsinte Mihai, Ţamblac Ionela, Sima Cosmin, Popescu Bogdan şi Uliu Romicã. Dupã tragerea la sorţi, cei trei judecãtori care vor face parte din biroul electoral de circumscripţie sunt Bogdan Popescu, Mihai Acsinte şi Adi Bãrbulescu.

Calendarul alegerilor parlamentare din 2012

A fost stabilit calendarul alegerilor parlamentare din 2012. Conform acestuia, ultima zi pentru depunerea candidaturilor va fi 30 octombrie. Campania electoralã propriu-zisã va începe pe 9 noiembrie şi se va încheia pe 8 decembrie, iar alegerile vor avea loc pe 9 decembrie.

- 30 septembrie – data finalã pânã la care se vor desemna judecãtorii în biroul electoral de circumscripţie,

- cel mai târziu la data de 1 octombrie se vor alege preşedintele biroului electoral de circumscripţie şi locţiitorul acestuia.

- 3 octombrie, data pânã la care se va aduce la cunoştinţã publicã numãrul de alegãtori înscrişi în listele electorale permanente ale fiecãrui colegiu uninominal.

- pânã pe 9 octombrie se vor delimita şi se vor numerota secţiile de votare, iar cel mai târziu la data de 10 octombrie partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri vor stabili şi comunica la BEC semnele electorale.

- pânã pe 25 octombrie, se vor tipãri şi comunica primarilor listele electorale permanente.

- 30 octombrie – data finalã pânã la care partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot depune listele de candidaturi pentru scrutinul din iarnã.

- 7 noiembrie – data la care candidaturile vor rãmâne definitive.

- 9 noiembrie începe campania electoralã; tot atunci va avea loc completarea biroului electoral de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre cele care participã la alegeri în respectiva circumscripţie.

- cel mai târziu la data de 10 noiembrie se va stabili ordinea în care se tipãresc numele candidaţilor pe buletinul de vot.

- 29 noiembrie – termenul limitã pentru imprimarea buletinelor de vot şi confecţionarea ştampilelor cu menţiunea “votat”.

- cel mai târziu în data de 7 decembrie, buletinele de vot şi materialele necesare votãrii vor fi distribuite birourilor electorale ale secţiilor de votare.

- pe 8 decembrie, la ora 7,00, se va încheia campania electoralã.

- urnele se vor deschide duminicã, 9 decembrie, la ora 7,00, şi se vor închide la ora 2100.

Toţi, o apã şi-un pãmânt!

   Cã aleşii poporului sunt doar “nişte rãi şi nişte fameni”, vorba lui Eminescu, s-a vãzut încã o datã cu prilejul alegerilor din iunie a.c. Aleşii noştri sunt “toţi o apã şi-un pãmânt”, ca sã folosim şi o expresivã zicere poporalã, adicã sunt la fel, de sus pânã jos! La Guvern şi Preşedinţie, în loc sã se ocupe de treburile publice, res publica, vorba lui Platon, sãrãcuţul de el, sã punã ca la cap “sãrãcia, şi nevoile, şi neamul”, ca sã urnim cãruţa mizeriei şi a crizei în care ne scãldãm de atâta amar de vreme, ei, bine, primul ministru Victor Ponta şi preşedintele Traian Bãsescu se… bat în argumente şi declaraţii care dintre ei este mai îndreptãţit sã meargã la Bruxelles, la o mare reuniune europeanã!

Pe la judeţe, lucrurile se amestecã de nu mai ştim prea bine care sunt rosturile consiliilor fie judeţene, fie municipale! Vezi cazul Severinului, în care ambiţiile stãnişoriste şi cele pedeliste au blocat pânã cel puţin marţi, 26 iunie, întrunirea Consiliului municipal Drobeta-Turnu-Severin! Mai mult, nici primarul Constantin Gherghe, reales în funcţie, nu este într-o posturã prea confortabilã, mandatul sãu stând sub semnul anulãrii în urma unei contestaţii în instanţã din pricina incompatibiitãţii sesizate de Agenţia Naţionalã de Intregritate – ANI – în mandatul precedent.

Ambiţiile senatorului Mihai Stãnişoarã, spune gura politicii locale, şi cu complicitatea celei parţial naţionale, ar fi la originea acestei stãri tensionate. Pe de o parte, Stãnişoarã ar viza exact destabilizarea Consiliului local, care, conform legii, la trei neîntruniri consecutive ale cvorumului, el se anuleazã şi se procedeazã la alegeri anticipate. Ori, cum deja o neîntrunire s-a şi întâmplat luni, 24 iunie, iar mandatul primarului Gherghe este sub sabia ANI, bãnuielile noastre se întrevãd destul de clar a se contura în direcţia mai sus specificatã!

Sã chiulim muncind!

Dincolo, însã, de aceste ambiţii, sã vedem lucrurile în lumina adevãratei politici, adicã a celei care face trimitere la grija faţã de polis, cetate, comunitate, pentru cã acesta este, în definitiv, rostul politicii şi al politicianului! Stãnişoarã şi ai lui, Gherghe şi ai lui, Ponta şi ai lui, Bãsescu şi ai lui, iatã, se intereseazã mai tare de confortul funcţiilor lor şi de grija mandatelor, fie câştigate fie necâştigate, fie contestate! Investiţiile fãcute în campanii, care duc spre sume uriaşe, demersurile fãcute pe parcursul mandatelor precedente, unele la limita legii, altele sub aceastã limitã, şi teama cã ele vor fi deconspirate de noua garniturã politicã adusã la putere de votul popular, îi îndeamnã la gesturi extreme, în care politica în interesul general s-a transformat în politica deşãnţatã a culiselor machiavelice    şi disperate!

Acum, poate, este momentul sã înţelegem mai bine, noi, ca şi alegãtori, ce fel de clasã politicã promovãm prin votul nostru: una care, sub imperativul corupţiei generalizate, a generat structuri de grup, de clan, de servicii secrete paraguvernamentale etc. O clasã politicã greu de controlat cu mijloace legale, o datã pentru cã societatea româneascã nu este suficient de pregãtitã pentru asta, iar, doi, pentru cã înseşi structurile de apãrare şi ordine publicã au fost penetrate de grupurile “mafiote”! Acum este momentul sã vedem mai clar cum am fost pãcãliţi cu ulei, fãinã şi bani pentru a vota… Acum, putem vedea cum ei ne-au dat o pungã de alimente, sau o şepcuţã, sau un balon, sau o conservã, iar în schimb ne-au luat ţara în arendã pentru patru ani, o arendã contra-naturii, hoaţã, în care exploatarea capitalului arendat se face doar în interesul lor!

O lume de hoţi şi de putregaiuri, care au început sã creadã cã aceasta este starea de normalitate, iar noi, ca naivii îi şi privim, îngrijoraţi, cum se lãfãie pe ecranele televizoarelor certându-se cu morga democraticã, în şedinţe de guvern sau de CSAT, deci pe banii noştri, în chestiuni care sunt strict legate de gesturi politice, de partid, adicã de chestiuni care ar trebui lãmurite în afara programului lor de lucru, de la Guvern – vezi cazul Ponta, sau de la Preşedinţie – vezi cazul Bãsescu, sau de la Primãrie – vezi cazul Gherghe, sau de la Consiliul local – vezi cazul Drobeta Turnu Severin! Ei, bine, nu, aceşti indivizi, scoşi la limanul puterii de votul nostru, îşi permit sã ne sfideze, sã ne arunce în ochi cu praful exercitãrii mandatului, vezi Doamne, democratic, şi sã chiuleascã, practic, stând la lucru!

    Operaţiunea “Bani pentru poliţie” ?!

   Colac peste pupãza aceasta puturoasã, este şi scandalul diplomelor, al plagiatelor în lanţ, al tentativei de sinucidere a lui Adrian Nãstase, al demisiei lui Dan Voiculescu din Senat, pe motivul respingerii unui proiect legislativ, care viza dublarea pedepselor în cazul fraudelor fiscale. Dar, bomboana de pe tortul acesta rânced al democraţiei româneşti, la 23 ani de la Revoluţia din Decembrie, ar fi urmãtoarea stare de fapt, conform zvonurilor care circulã cu viteza luminii prin publicul nostru: Guvernul Ponta ar fi rãsplãtit Ministerul de Interne, poliţia, cum ar veni, pentru prestaţiile de la alegeri, cu frumoase sume de bani, dar nu cash ci sub forma unor concedii plãtite, în limita unor sume foarte mari, pentru fiecare dintre ofiţerii şi subofiţerii angrenaţi în “operaţiune”. Mai exact, fiecare dintre aceştia, îşi va face concediul, împrenunã cu familia, douã sãptãmâni, unde va dori, în jurul limitei a 10.000 lei – una sutã milioane lei vechi – din care beneficiarul poliţist va achita doar 10 la sutã, restul fiind decontat de Minister. Interesant, nu? Adicã, nu se primesc bani cash, ca sã nu batã la ochi, sã nu se mai plãteascã nici taxe, nici impozite, iar restul bugetarilor sã nu facã gãlãgie, cum cã ei au rãmas cu salariile ciuntite, chiar dacã uşor “reîntregite” cu 8 la sutã, de la 1 iunie! O şmecherie finanţistã, o gãselniţã de recompensare tip golan de cartier, ce mai!

Dacã lucrurile stau, într-adevãr, aşa cum vorbeşte lumea, este grav, dar cine sã se mai sesizeze asupra unor astfel de distorsiuni, când lucrurile importante sunt, i-auzi colea, cine merge la Bruxelles, ori cine trebuie sã lipseascã de la şedinţe ca sã nu se întruneascã cvorumul? Iar de nu stau aşa – şi bine ar fi sã nu fie aşa! – iarãşi este grav, pentru cã s-au creat premisele unei astfel de percepţii publice…

O lume în cãdere liberã, o faunã politicã pentru care criza economicã nu existã, iar criza moralã este o bagatelã, pe care scuipã şi trece mai departe cu seninãtatea criminalului dedublat în ocrotitor! De partea cealaltã, noi, alegãtorii, care nu înţelegem rosturile acestei lumi comune, şi de care – reflex post-comunist – ne este fricã, în care… nu ne bãgãm, şi faţã de care nici nu ne revoltãm pânã la capãt. Fricoşi şi laşi, stãm sub presiunea acestei clase politice obraznice şi arogante, dar care îşi va binemerita, odatã şi odatã, sancţiunea, pentru cã orice coardã prea întinsã, pânã la urmã tot plesneşte!

Ghiţã Pristanponea

* Deşi alegerile locale au luat sfârşit duminicã seara, rezultatele lor întârzie pe motive dintre cele mai comice, ca sã nu zic de-a dreptul absurde. De pildã, judeţul Mehedinţi. Un judeţ relativ mic, cu nu foarte mulţi locuitori şi, în general, ocolit de probleme… speciale. Dar cu ce ambiţii! Mamã, mamã! Ei bine, nici mãcar luni seara, nici mãcar la miezul nopţii de luni spre marţi, mehedinţenii nu primiserã rezultatele definitive ale alegerilor locale de la 10 iunie. În afarã de bãnuiala cã primar va ieşi  alunecosul Constantin Gherghe, toatã lumea bâjbâia, dacã nu cumva mai bâjbâie şi astãzi, printre ipoteze. Am înţeles, într-un târziu, cã anumite persoane (grupãri, partide etc.) au cerut renumãrarea voturilor. O treabã de-a dreptul comicã, dacã nu ar fi mai întâi obositoare, stresantã. Dar spuneam cã au fost mari ambiţii în joc. Atât de mari, încât unii au mers de la bun început pe metoda dezinformãrii celei mai grosolane. De pildã, un post local de televiziune titra pe banda de ştiri, luni dimineaţã, cã unul dintre candidaţii la şefia Consiliului Judeţean Mehedinţi a câştigat la o diferenţã de peste opt mii de voturi. Seara, la un alt post local de televiziune, un oficial anunţa cã respectivul candidat era, de fapt, plasat al doilea, la o diferenţã de douã procente faţã de principalul sãu adversar. Pe cine sã crezi?

* În orice situaţie, un interes deosebit îl stârneşte componenţa, „arhitectura” celor douã consilii, local şi judeţean. Ambele, în trecuta legislaturã, au funcţionat oarecum anapoda, cu efecte dintre cele mai curioase (dacã nu de-a dreptul contraproductive). Dacã vom avea parte încã patru ani de ceva asemãnãtor, ne-am procopsit…

* A început turneul final al Euro 2012 din Polonia şi Ucraina. Dar, ce folos? Televiziunea Publicã (TVR, de!), pe care o subvenţionãm cu toţii, cã vrem, cã nu vrem, atât direct, cât şi indirect (pe factura de curent, respectiv pe cea de la cablu), a vândut meciurile cele mai importante din grupe unei televiziuni pe care o prinde cine… poate! E o batjocurã şi o nesimţire fãrã margini a paraziţilor de la TVR, care, altminteri, sunt extrem de darnici cu clientela politicã bãsistã (Andreea Pora, Mircea Marian, Pãtrãşcoiu ş.a.), ale cãror „colaborãri” le plãtesc, lunar, cu mii de euroi. Pe hoţii şi pe şnapanii ãştia nu-i ia nimeni de guler? Maestre Ponta, se aude?

* Emil Boc (vi-l mai amintiţi?) a candidat la Primãria Clujului. Culmea este cã a şi câştigat, dupã ce exit-poll-urile îl dãduserã perdant. Asta e! Îl trage „iarba verde de acasã”, care „sã se rãtãceascã-n lume nu îl lasã”. Dar cu cetãţenii marii urbe din inima Transilvaniei ce se întâmplã? Sunt traversaţi de crize de masochism? Pãi numai „miticii” de la Bucureşti  erau predispuşi la aşa ceva, pe vremea când îi votau într-o veselie pe Crin Halaicu, pe Viorel Lis, pe Traian Bãsescu, pe Videanu…