1. Filiera cãrbunelui
Evoluţia evenimentelor legate de numirea noului prim ministru al României, în persoana lui Rãzvan Mihai Ungureanu, ne-a dat dreptate: planul înlocuirii era conceput de mult, preşedintele împreunã cu şeful Serviciului de Informaţii Externe – S.I.E – se gândiserã la aşa ceva, drept pentru care, ni s-a spus, şi Emil Boc ştia! Cele întâmplate au confirmat argumentele noastre, argumente expuse în materialul TRAIAN BÃSESCU – UN ZOMBI POLITIC. Starea de sedat, de posedat politic a preşedintelui este evidentã, din pãcate, în continuare, prin prisma deciziilor emanate sau susţinute cu privire la  situaţia dezastruoasã a României şi persistarea în ea, chiar acceptarea ei declaratã.
Aceastã posedare este, spuneam noi, ar fi “opera” asasinilor economici, reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional, adicã acei emisari care determinã, prin serviciile secrete, decizii ale guvernanţilor, chiar ale preşedinţiei privind mari îndatoriri ale statelor, dupã care se pune mâna pe principalele resurse, petrol, gaze naturale, aur, în principal. Cã subsolul românesc este, de o bunã vreme, la dispoziţia unor companii strãine, care realizeazã profituri gigantice, statul român alegându-se cu redevenţe calculate la 10-12 la sutã din cifra de afaceri, este deja un truism! Petrolul şi rafinarea lui, petrolul românesc, este vândut companiilor austriece, ce au înregistrat un profit de peste 2000 la sutã, la fel, am mai spus… Cã exploatãrile miniere au rãmas ca atârnate în gestiunea statului român, se spune, la fel, acelaşi lucru, doar cã, aici, jecmãnirea se produce din interior, managementul companiilor extractive fiind…  protejate din interese obscure, dincolo de cele privind asigurarea unor locuri de muncã. Se vorbeşte – şi se ştie cã existã acest curent nefast de opinie pânã la cele mai înalte nivele decizionale politice, – cã activitãţile de transport al cãrbunelui spre beneficiari – termocentrale, în special – se face de cãtre firme patronate de persoane din serviciile publice, recte poliţie, justiţie, administraţie financiarã, administraţie localã şi judeţeanã, ba chiar patronate de lideri sindicali din sfera extractivã, între care firme existã o concurenţã acerbã, şi în care sferã de interese se învârt spãgi care ar arunca în aer mintea oricãrui contribuabil fie el şi mai puţin onest, sã spunem! Desigur, firmele nu figureazã pe numele adevãraţilor proprietari, nu, ca sã nu le sarã ANI la gât cu conflictul de interese, sau cu incompatibilitãţile privind statutul de funcţionar public, aşa cã ele s-au trecut pe numele copiilor, soţiilor, mãtuşelor, unchilor s.a.m.d. Despre toate, se tace mâlc, pentru cã toţi sunt “în reţea”, lucreazã pe filierã, inclusiv pentru puşculiţele de partid…

2. Cine a extras aurul Apusenilor?
Aurul Apusenilor este în disputã internaţionalã de multã vreme, compania australiano-canadianã, controlatã, însã, de “americanii deştepţi” de la GOLD CORPORATION, cu ceilalţi, de la GABRIEL RESOURCERS Ltd. Aceste firme sunt preferatele actuale ale preşedintelui Traian Bãsescu. Cu aceeaşi atitudine de zombi – cadavru viu, cum mai este supranumit individul posedat de magia neagrã a vracilor din America Centralã – el susţine interesele acţionarilor Gold Corporation. Pentru a avea o imagine şi mai exactã asupra statutului de zombi al preşedintelui, sã ne amintim cã, în discursul prin care lua act de demisia lui Emil Boc, fãrã nicio legãturã, practic, cu subiectul… intervenţiei, domnia-sa a fãcut referire la Roşia Montanã! Zombi, inconştient, dar cu ochii deschişi, ca viu, vorbitor, la fel, dar fãrã a fi “vocea” minţii sale, Traian Bãsescu se reconfirma faţã de stãpânii sãi esoterici!
Dar, sã vedem care este situaţia aurului de la Roşia Montana, de-a lungul vremii, ca sã ştim de ce vor unii cu tot dinadinsul sã punã mâna pe Apuseni, promiţându-ne în schimb, tot felul de binefaceri, de parcã noi n-am fi în stare sã ne vedem de grijã! Iar preşedintele le ţine isonul, docil, ca de sub influenţa, cum spuneam, incantaţiilor vrãjitoreşti, în faţa cãrora flacãra violet  – magie albã, deh – s-a dovedit neputincioasã…
Aşadar, dintr-un total de 2.070 tone – datele sunt cele parvenite din surse existente pânã la acest moment – s-au extras, începând cu epoca de dinaintea cuceririi romane a Daciei, un procent de 10 la sutã din aceastã cantitate de referinţã, adicã puţin peste 207 tone aur. Romanii, pe toatã întinderea stãpânirii lor în Dacia, în perioada 106-270, cu o tehnicã avansatã faţã de cea a bãştinaşilor daci, dar şi cu mai multã forţã de muncã, numeric vorbind, au extras de douã ori jumate mai multe procente, adicã 24 la sutã, deci vreo 500 de tone! Tot atât s-a extras şi în urmãtorii 1200 de ani, pânã în  plin Ev  Mediu, 270 – 1492, prin urmare, alte 500 de tone. Cu excepţia celor douã tone extrase de daci, pânã la venirea romanilor, autohtonii nu s-au mai ales cu mare lucru din subsolul aurifer al meleagurilor lor. Dar, potul cel mare al extragerilor aurifere de pânã cum l-au umflat austro-ungarii, Imperiul habsburgic, stãpânitor al Transilvaniei între 1492 – 1918, carevasãzicã timp de 426 de ani, de-a lungul cãrora au extras 27 la sutã din totalul celor 2.070 tone, deci, oficial, aproape 560 tone aur!
Preluarea Transilvaniei şi a Ardealului de cãtre Regatul României, dupã 1918, a  însemnat, în gestiunea statului român exploatarea unui procent de 4 la sutã metal galben, între 1918 – 1945, deci vreo 83 tone. Perioada stalinistã a României, de regim politic comunist, pânã în decembrie 1989, inclusiv perioada ceauşistã, a înregistrat un total extrageri de 9 la sutã, aşadar, vreo 186 tone. Dupã Decembrie1989, delãsarea şi sistemul economic antinaţional, practicat în domeniul marilor resurse naturale, a fãcut sã se consemneze doar un amãrât de 2 la sutã, vreo 41 tone aur extras, adicã de cinci ori mai puţin decât vechii daci, cu tehnica lor rudimentarã, şi de 13,6 ori mai puţin decât dinastia Habsburgilor!

3. România, viitoare
naţiune-zombi!
Acum, Traian Bãsescu vrea sã dea dreptul de exploatare unei companii strãine, care, culmea, are dreptul sã exploateze aur, pe când noi, românii, ca proprietari ai pãmântului Apusenilor şi ai subsolului lor, nu avem, cã aşa prevãd tratatele internaţionale, aşa ne-a dãdãcit la cap şi mai marele Bãncii Naţionale a României, guvernatorul Mugur Isãrescu! GOLD CORPORATIONS va putea exploata cele câteva zeci de mii de tone detectate în mãruntaiele muntelui de la Roşia Montanã, noi, românii, nu! Şi dacã ar fi vorba doar despre aur! Acolo, sub o pojghiţã foarte subţire de sol, la doar câţiva metri, în trupul  munţilor de la Roşia Montanã şi-n imediata apropiere, mai sunt zãcãminte de argint, uraniu, stronţiu şi wolfram. Cunoscãtorii domeniului spun cã, de fapt, miza adevãratã a bãtãliei pentru Munţii Apuseni nu ar fi aurul ci zãcãmintele de metale rare, printre care şi wolframul, metal care nu se mai gãseşte în stare naturalã aşa de mult şi-n cantitãţi exploatabile pe termen lung decât acolo, în pântecele binecuvântatei Dacii, România de astãzi!
Traian Bãsescu este un zombi care chiar dacã ştie toate aceste lucruri nu mai poate reacţiona. Sistemul domniei-sale de raţiune şi supravieţuire a fost trecut pe pilot automat, cu terminalul comenzilor în mâinile FMI. Orice eventualã trezire din starea de sedare îi poate cauza moartea politicã instantanee, şi fizicã, în al doilea plan. Da, fizicã – iar serviciile secrete ştiu bine acest lucru, în frunte cu noul prim ministru, Rãzvan Mihai Ungureanu, Remu, prescurtat, de la acronimul numelui RMU – pentru cã s-au înregistrat şi alte situaţii asemãnãtoare, în care preşedinţi de state care fie nu au vrut sã semneze acorduri de împrumut înrobitoare pentru naţiunile lor, fie au semnat, iar când au vrut sã se retragã, realizând prãpãdul, au sucombat în diferite situaţii stranii…
Din astfel de convenţii cu marii finanţatori mondiali, nu se iese decât mort – şi ca semnatar direct, şi ca naţiune, în al doilea caz fiind vorba de sãrãcie şi de boli ce se abat urmare a incapacitãţii de platã ulterioarã – se ştie regula aceasta. Este aceeaşi regulã ca şi în oricare serviciu secret, de unde nu se iese din sistem, integral, nici dupã pensionare! Moartea naturalã este singura cale de a ieşi, în rest, nu!
Traian Bãsescu este un zombi, la a cãrui vrãjire stã totalul uriaş al împrumuturilor fãcute cãtre FMI, în numele României, ca formulã de salvare a supravieţurii sale în aceastã perioadã de crizã… O salvare care ne va costa, cum s-a previzionat şi demonstrat în alte cazuri, suveranitatea. România va fi, la rândul ei, din pãcate, foarte curând, din stat naţional, independent şi suveran, o naţiune-zombi pe tabla cea mare a şahului dement scornit de Noua Ordine Mondialã…
A. Sassyn-Zombiccian