La şotron cu Istoria?…

               * Se apropie alegerile, prin urmare se înmulţesc şi se diversificã sondajele. CSCI, de pildã, a dat recent publicitãţii rezultatele unui studiu (sondaj) din care reiese cã personajul istoric pe care românii de toate vârstele l-ar vota preşedinte este Vlad Ţepeş (35 la sutã), urmat în… clasament de Alexandru Ioan Cuza (21 la sutã)l, Ştefan cel Mare (18 la sutã), Mihai Viteazul (9 la sutã), Constantin Brâncoveanu (6 la sutã). Mai apar în sondaj, cu procente aproape nesemnificative, Decebal şi Tudor Vladimirescu. Mda… Noi, care, deşi respectãm toate opţiunile posibile, nu avem niciun fel de respect pentru sondaje, în general,  şi pentru cele care apar, nu-i aşa, la momentul oportun, în special, ce sã zicem? Noi zicem cã acest sondaj, care pãstreazã câteva aparenţe jerpelite ale unei normalitãţi doar bãnuite, este doar o şmecherealã ieftinã, de doi dolari triplu penetraţi, menitã, dupã cum probabil v-aţi dat seama din prima clipã, sã ridice cota deja mult prea „temutei” DNA, personificatã prin Vlad Ţepeş.  Vlad Ţepeş – un personaj, este adevãrat, legendar, dar fãrã anvergura politicã a altor domnitori, precum Mihai Viteazul sau Ştefan cel Mare. Sau Mircea cel Mare. Dar nu meritã sã ne punem la mintea unor diversionişti de duzinã, în care nostalgiile dupã statul represiv totalitar au rãmas intacte.      * Mai bine ar fi sã încercãm a ne imagina ce ar fi dacã am putea convoca la realitãţile prezentului românesc toate marile personalitãţi ale istoriei noastre?! Pfui, ce structuri de putere ar rezulta! Ştefan cel Mare – ministrul Apãrãrii! Alexandru Ioan Cuza – ministrul Administraţiei şi Internelor! Vlad Ţepeş – la Justiţie! Cantemir sau Brâncoveanu, la Culturã şi Culte! Tudor Vladimirescu, la Gãrzile Patriotice (am zis bine?)! Mircea cel Mare – la Externe! Iar preşedinte şi şef de guvern – incomparabilul vizionar şi om de acţiune politicã, Mihai Viteazul! Ei, cum vi se pare, stimaţi compatrioţi? Şi dacã ne strãduim, mai putem alcãtui încã vreo douã – trei echipe asemãnãtoare. Mãcar aşa, sã punem pe gânduri pe reformiştii lui peşte, care vor sã scoatã Istoria Românilor din programele şcolare şi în care se vede cã a dat… Curajul în clocot. La loc comanda, bãi aceştia, nu aţi ajuns voi, jivine cosmopolite de golãnime transfrontalierã,  sã jucaţi şotronul cu Istoria Neamului Românesc!

* O întrebare nu ne dã pace: cine mai trebuie SÃ PLECE, astfel încât exponentul noii puteri (cel instalat la Cotroceni, evident) sã fie mulţumit? Fiindcã, se ştie, totul trebuie sã fie „al lui”. Ultimul obligat (chiar aşa, obligat?) sã plece a fost Tiberiu Niţu, pânã mai ieri, procurorul general al României. Motivul (pretextul), pentru care i-a fost întocmit şi un dosar penal, este penibil (folosirea unei aşa-zise coloane oficiale). Râd şi curcile, cât ar fi ele de europeniste, de noi!  Sã ajungã  doi-trei purtãtori de cotiere, aflaţi sub comanda unei subalterne cu trecere, cicã, pe la înaltele porţi ale lumii de azi, sã-l ia la întrebãri pe ditamai procurorul general al României, pe şeful lor suprem, cum ar veni? Unde a ajuns ţara asta? Şi, de fapt, pe mâinile cui? Şi acum? Et maintenant?

* Aşa-numita „lege a defãimãrii”, al cãrei promotor a fost şmecheraşul din fruntea PSD, Liviu Dragnea, a  trecut prin Comisia juridicã şi pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, marcând, astfel, un nou  atentat la libertatea de exprimare în România. Bãieţii au mãrit, la sugestia lui Dragnea, cuantumul amenzilor pânã la 100.000 de lei pentru cei care aduc atingere imaginii unui grup sau unei comunitãţi. I-auzi brâul! În categoria „grupuri” sau „comunitãţi” intrã cumva – întrebãm şi noi – şi partidele (formaţiunile)politice?Sau anumite grupãri etnice, cu caracter politic sau nu, care se plâng cel mai des cã sunt discriminate, chiar şi dacã le atingi, vorba cântecului, „cu o undã de zefir”?  Ei, în asemenea situaţie, ne mai venim de acasã şi nu avem cum sã nu dãm dreptate celor care traduc aceastã iniţiativã legislativã cu un pumn zdravãn aplicat în gura presei, mai ales! Deocamdatã, necunoscând în detaliu prevederile acestui proiect legislativ, care mai are ceva drum de parcurs pânã la adoptarea (promulgarea) sa, ne mãrginim a aprecia cã apariţia unei asemenea iniţiative legislative în plin an electoral este  absolut inoportunã şi, de fapt, nu face bine nimãnui. În primul rând iniţiatorilor, care vor fi permanent arãtaţi cu degetul şi puşi la zid. Chiar când, principial, ei  ar avea dreptate.

* Aflãm, din folclorul politic local, cã Irefutabilul edil-şef al Severinului  a trecut cu colindul pe la mai toate partidele, oferindu-şi generos serviciile de candidaturã la Primãria municipiului, în schimbul… susţinerii acesteia. Aţi mai auzit aşa ceva? Pânã acum, nici noi. Cicã amintitul domn ar fi fost, contrar aşteptãrilor sale, refuzat politicos, prin urmare s-ar fi retras la ultima sa vatrã politicã (din lungul şir…), UNPR. Speranţa dumnealui, în condiţiile inexistenţei unui protocol preelectoral la nivel local cu mai vechiul partener, PSD, este, probabilmente, aceea de a reedita, eventual cu niscaiva revizuiri şi adãugiri, situaţia din 2012. Când PSD, crezând cã-l va lua pe Cel- de-Sus de picior, şi-a abandonat, practic, propriul candidat, Marius Screciu, trecând, cu arme, bagaje şi propagandã, de partea duşmanului de moarte. Am zis bine?

Tags:

About autor