Ţara lui Doilei Împãrat

               Ce îţi poţi cumpãra cu 2 lei? Îţi ajung banii pentru sãrbãtori şi îţi mai cumperi şi un guvern de tehnocraţi, iar restul pui în bancã şi trãieşti, din dobândã, liniştit, pânã la reformarea clasei politice. În viziunea tehnocraţilor care ne conduc acum, nu avem dreptul la mai mult de doi lei, în ceea ce priveşte viitorul, speranţa de viaţã, asistenţa medicalã, hrana, cãrţile, gumele, costul cu înmormântarea. Exact doi lei te costã înmormântarea unei rude, cu toate taxele incluse. Doi lei e şi tariful preotului, care nu îl coboarã în groapã pe defunct, dacã nu ai achitat taxa respectivã. Doi lei ar trebui sã coste totul în România, indiferent de produs, serviciu sau orice. Aşa vede ţaţa de la Ministerul Finanţelor viaţa noastrã şi aşa o vedem şi noi de acum încolo. E multã şi filosofia ei economicã de 2 lei. Adicã muierea poate are dreptate, din spatele declaraţiei ei de avere şi salariului de la Burxelles. Cugeta la rece şi emite bucofonic sentinţe pentru popor şi rãsculaţii de dupã Colectiv. Ştiam cã suntem vãzuţi ca un popor de doi lei şi unii poate vor sã rãmânem în continuare aşa, cã nu sunt de lepãdat 20 de milioane de consumatori şi vreo zece milioane de muncitori pe doi lei. Adicã îţi dai seama cã treaba asta cu doi lei ar putea sã fie chiar un brand de ţarã. Vin turiştii, vin investitorii. Totul este la doi lei. Cei mai ieftini asamblori, lohnişti, instalatori, constructori, mãcelari. Totul la doi lei. Cu toate taxele incluse. Nu e nevoie de un popor puternic, sãnãtos şi bine plãtit. Adicã de o ţarã de care sã se ţinã cont. E nevoie de o ţarã şi un brand de doi lei. Aici îţi aduci fabricile din vest şi plãteşti doi lei la nişte jegoşi, cum spune suedezul, şi uite aşa faci profit uriaş şi îl repatriezi liniştit, cã în ţara lui doi lei nu e nevoie sã faci investiţii, mai ales dacã şpãguieşti vreun politician sã îţi aprobe o lege favorabilã. Nu se mai duce neamţul cu investiţia din Olanda sau Cehia în China când are chinezii lui în ţara lui doi lei. Am putea înlocui frunza Udrei din brandul de ţarã cu un sul de hârtie igienicã. E sub doi lei şi oricine şi-l permite. Doi lei e totul şi în statele bananiere care nu fac altceva decât cultivã banane, le culeg şi le exportã. Treaba e cã nu ele fac bani din asta, ci corporaţiile, care folosesc mâna de lucru ieftinã, de doi lei. Mãcar la banananezi nu e iarnã, sã achite facturi la cãldurã. E chiar grav, în opinia tehnocraţilor din guvernul nostru, adus de voinţa strãzii, sã mãreşti vreo leafã minimã, pentru cã fug investitorii. Mai bine sãrac şi cârpit în fund, decât sã rãmâi şi fãrã doi lei.

Trãim în ţara lui Doilei Împãrat, cel mai şmecher din regatul manelist. Doilei Împãrat şi-a tras guvern tehnocrat sã îi calculeze exact câţi lei valoreazã viitorul acestei ţãri. Exact doi lei. Aţi ghicit.  Guvernul tehnocrat e compus din ţaţe şi flãcãi corporatişti cu laptopul în rucsac, toţi loviţi de egalitatea de şanse între românii de doi lei. Ar fi frumos dacã şi şefii lor de la Burxelles i-ar plãti cu doi lei pe lunã pentru cã sunt români şi sunt obişnuiţi cu lefurile astea şi nu au nevoie de 18.000 de euroi pe lunã. Şi ce minune o sã mai fie la varã, cu atâtea puhoaie de turişti în ţara lui Doilei Împãrat. Milioane de turişti or sã dea nãvalã la serviciile de doi lei, pe litoralul de doi lei, în staţiunile balneo-climaterice de doi lei, la parlamentul de doi lei, sã viziteze a doua clãdire ca mãrime de pe mapamond. Dacã o sã-i ţinã curelele, tehnocraţii lui Doilei Împãrat poate o sã transforme şi planeta în doi lei. Orice la doi lei. O varzã costã doi lei, o caprã doi lei, un vecin doi lei. Aici va fi miracolul economic românesc tehnocrat. Practic dacã totul va valora doi lei se va împãca şi capra şi varza şi vecinul cu capra vecinului. Va fi noul paradis economic românesc. Cum e sã oferi doi lei pe o masã de doi lei, pe litoral, pentru o cazare de doi lei şi sã le mulţumeşti tehnocraţilor de doi lei pentru drumurile de doi lei şi impozitele de doi lei. Totul la doi lei în ţara lui Doilei Împãrat. Pânã şi hrana pisicilor prezidenţiale de la Cotroceni va costa numai doi lei. Şi masa de Crãciun tot doi lei. Hai cã doi lei nu e o sumã uriaşã pentru ministresa de la Finanţe, sã îşi cumpere hârtie igiencã dupã ce vorbeşte.

Tags:

About autor