Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – centru de formare pentru tânãra generaţie

În ultimii ani s-a înregistrat o creştere considerabilã a rolului educativ al muzeelor, educaţia fiind azi la fel de importantã cum sunt cercetarea şi conservarea.
Grupurile de tineri de diferite vârste reprezintã publicul cel mai des întâlnit în muzeu, semn cã şcoala gãseşte vizita în muzeu un instrument educativ important în scopul cunoaşterii patrimoniului cultural din zona în care locuiesc.
Noul curriculum educaţional oferã posibilitatea desfãşurãrii multor acţiuni subsumate proiectelor care au ca bazã un parteneriat interinstituţional, tradiţionala vizitã organizatã la muzeu devenind prima dintr-o serie de acţiuni al cãror final este o gamã variatã de rezultate scontate.
Roadele unui proiect sunt greu cuantificabile pe termen scurt, pe termen lung însã, dacã acţiunile se desfãşoarã cu responsabilitate şi dãruire, rezultatele sunt deosebite. Pentru a proba aceastã teorie, prin acţiunile desfãşurate, instituţia noastrã încearcã sã fie suport didactic şi resursã de învãţare, dezvoltând o prietenie de duratã între şcoalã şi muzeu.
Astfel, în anul universitar 2015 – 2016, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier rãspunde afirmativ solicitãrii Universitãţii din Craiova şi devine partener în proiectul “Pregãtiţi pentru performanţã pe piaţa muncii”, ocazie prin care instituţia noastrã atinge încã un obiectiv, acela de a face cunoscutã o meserie mai puţin înţeleasã, cea de muzeograf.
Secţia de Etnografie şi Artã Popularã este astfel tutore de practicã al studenţilor din anii I şi II de la Facultatea de Litere care, aflând evoluţia vieţii muzeale de la Drobeta Turnu Severin manifestã interes faţã de ceea ce înseamnã muzeu, rolul şi rostul acestuia în societate. Pornind de la simpla explicaţie a denumirii disciplinei secţiei tutore, ethnos – graphos, reuşim sã explicãm tinerilor legãtura dintre viaţa cotidianã şi arta popularã. Principala temã a lunii noiembrie este “Dimensiunea antropologicã a costumului popular mehedinţean”.
De asemenea, se face cunoscutã interdependenţa componentelor muzeului, interferenţa etnografiei cu disciplinele celorlalte secţiuni.
În ceea ce priveşte profilul complex al muzeografului considerãm cã, prezentând acţiunile cu specific etnografic şi toate etapele parcurse pentru îndeplinirea acestora, reuşim sã orientãm tinerii parteneri spre ocupaţii frumoase şi utile.
Florentina Pleniceanu, Şef Secţie Etnografie şi Artã Popularã

Tags:

About autor