URA ! (Nu pot s-o strig, cã sunt rãguşit. Dar o am în mine…)
Uraaaaa! Au început sã vinã facturile la curentul electric !
Dacã vã mai amintiţi, cu ceva timp în urmã, solicitam o “luminare” de la cei care se pricep: am un televizor, o maşinã de spãlat, un frigider, un calculator, un fier de cãlcat şi 5 becuri. Cineva, un om cu expertizã în domeniul consumurilor de curent electric, mi-a fãcut un calcul, considerând cã ţin toate acestea în prizã 24 de ore din 24, şi a ajuns la concluzia cã nu pot plãti mai mult de 110-120 de lei pe lunã…
Alaltãieri mi-au venit cele trei facturi cu costuri “estimative” pe urmãtoarele 3 luni: 363,58 lei plãtibili pânã la 11.11.2015, + 179,39 lei pânã la 10.12.2015, + 180,01 lei pânã 12.01.2016.
TOTAL: 722.98 lei.
Câţiva vecini, care au vãzut aceste hârtii, m-au întrebat dacã am abric, drujbã, gater sau aparat de sudurã în apartament…
Sau dacã cei de la CEZ vor sã-mi facã o surprizã de Sãrbãtori, şi sã-mi vândã mie firma…
Aţi înţeles cum stau lucrurile?
Sau cam cât ne costã pe noi, consumatorii casnici, kilowattul?
Poate ştie cineva sã explice cum s-a ajuns la aceste costuri.
Agentul Termic (încãlzirea + apa caldã) nu şi-a trimis încã “ambasadorii”…
Cu ãştia va fi de-a dreptul JALE…
Ãştia pun ruleta pe calorifere de 2-3 ori, citesc tot de atâtea ori, sã nu le scape niciun milimetru, apoi numãrã de 5-6 ori elemenţii caloriferului, sã nu cumva sã greşeascã, citesc şi sigileazã calorimetrele, notând totul foarte exact în registrele lor, pun şublerul pe ţevile din interior şi ţi le pun la platã ca pe a doua baie, deşi tu nu ai decât una, şi nãscocesc cele mai nãucitoare forme de a te jupui de bani.
Cei care vin (o datã pe lunã) sã citeascã consumurile, sunt angajaţi cu convenţie civilã, ca nu cumva patronul firmei sã trebuiascã sã plãteascã datoriile cuvenite la Stat… Foarte corect şi legal, nu-i aşa? Ai dracului…!
Dacã nu plãteşti la timp curentul, te debranşeazã. Adicã vine unul, descuie un contoar, deşurubeazã o rezistenţã, şi-l încuie la loc. Ca sã te rebranşeze, alergãturã şi bani: vine altul, sau tot ãla, descuie contoarul cu pricina, rãsuceşte invers siguranţa, şi gata! Numai cã aceastã muncã “foarte grea”, şi care “necesitã multã rãspundere”, nu-i aşa, te costã 230 lei. Pe tine, desigur…
Am mai aflat (pe surse!) cã CEZ negociazã cu Primãria preţul kilowattului în funcţie de anotimp; pe lunã, pe sãptãmânã, pe zi, ba chiar şi pe intervale orare din zi. Ciudat lucru! Ce-o fi în capul lor, când se întâlnesc doi hoţi?
Am mai constatat, direct, cã preţurile de întreţinere ş.c.l. diferã de la o Asociaţie la alta… N-am înţeles cum este posibil aşa ceva. Cum n-am înţeles nici de ce, la scara vecinã, unde majoritatea proprietarilor au ales sã treacã în regim pauşal, costurile sunt sub jumãtate din cele pe care le plãtim noi, cei care am acceptat plata calorimetrelor de la TECHEM… Colac peste pupãzã, pentru cã n-am fost acasã la prima verificare a calorimetrelor, cei de la firmã au scris pe fila mea REFUZÃ (?!), apoi, în virtutea inerţiei, am vãzut cã pe aceeaşi filã scriseserã direct, de la plecarea din firmã cãtre consumatori, deci apriori, (nu ştiu ei ce e asta!) acelaşi REFUZÃ, pe care a trebuit sã-i oblig sã-l corecteze. Dar pânã m-am prins eu, am plãtit toate pierderile celorlalţi. Nici mãcar nu s-au ostenit sã-mi dea o DIPLOMÃ DE FRAIER, acolo, cã doar diplome se dau la toatã lumea… Pentru orice !
Ca sã nu se prindã fraierii ca noi, fostul patron al firmei de calorimetre, care era funcţionar public, şi se pare cã mai e şi acum, un fel de “inspector” de ceva, pe undeva, prin Primãrie sau prin Prefecturã, a transferat firma altcuiva (nevastã, sorã, fiicã, cumnatã, ce-o fi!). Şi mai de râsul curcilor este cã, dacã închizi calorimetrele şi temperatura coboarã pânã la un anumit grad, sculele astea înregistreazã automat consumuri… Corect, nu? Şi dacã-i asculţi pe hoţomanii ãştia, sã vezi ce ofensaţi se simt, şi ce argumente-ţi aduc, de crezi c-au lucrat la NASA…
În tot acest timp, populaţia suportã şi doarme pe ea, acceptând sã fie jupuitã de nişte “capitalişti sãlbatici, de carton” şi jegoşi…
Iar Primãria doarme la fel, adicã tot pe ea, punând ceasul s-o trezeascã în ziua şi la orele cuvenite pentru fifty-fifty cu hoţomanii…
Dezastrul vine când aceste firme prestatoare de servicii se pun pe calculat dobânzi la datoriile restante ale consumatorilor, ba chiar dobânzi la dobânzi, de zici cã sunt Bãnci. Nu conteazã cã dobânda depãşeşte cu mult datoria, ceea ce ar trebui sã trezeascã din adormire cea mai somnambulã şi mai parazitarã dintre instituţiile Statului: Oficiul pentru Protecţia Consumatorului.
De unde, tot aşa, nişte neamuri, nişte afini, sau nişte “obligaţii de partid” papã bani frumoşi…
Cum “de unde”? Din buzunarul meu, din buzunarul tãu…
Din buzunarele noastre…
Aloooo…! Administraţiaaa…! TREZIREA !
Ţ-ai dracu cu melcii voştri…!
