Cum sã transformi pasiunea într-o afacere

Cum sã transformi pasiunea într-o afacere. „Ia nu este doar un obiect vestimentar adus în actualitate, e un simbol şi ne defineşte pe noi ca şi români”

Frumoasa ie româneascã cusutã cu multã migalã la Ponoarele de Mehedinţi ajunge în toate colţurile lumii datoritã unei tinere din zonã, care a pus bazele unei afaceri imediate. A deschis un atelier, unde femeile satului dau naştere acestor obiecte vestimentare tradiţionale.
Fiecare ie creatã în atelierul Iuliei Martinescu poartã amprenta zonei de nord a judeţului Mehedinţi, dar evident şi a femeilor care le creeazã. Sunt cusute cu multã pasiune de ponorence, dupã modelele din lãzile de zestre ale bãtrânelor satului, care ascund pe lângã alte comori, şi adevãrate vedete ale portului femeiesc. De altfel, aici, la Ponoarele, lada de zestre este un obiect sfânt şi nu existã o casã fãrã acest obiect tradiţional. De mai multã vreme, Iulia Martinescu se gândea la un proiect care sã scoatã aceastã zonã spectaculoasã a Mehedinţiului dintr-un nemeritat con de umbrã. Aşa se face cã în urmã cu trei ani a pus bazele unui atelier în satul sãu natal, în Ponoare.
„M-am nãscut aici la sat şi sunt mândrã, îmi iubesc oamenii şi locurile. Îmi doream foarte mult sã promovez aceastã zonã. Aşa cã am putut sã profit de ceea ce zona mi-a oferit, aveam nevoie de un fundament, acesta a fost şi stãtea în mâinile femeilor care cu pricepere şi migalã au dobândit din mamã în fiicã aceastã îndeletnicire. Îmi doresc ca aceastã afacere sã nu se rezume doar la partea materialã, vreau ca tinerii de vârsta mea şi nu numai sã înceapã sã facã diferenţa, sã aprecieze valorile, sã promovãm tradiţia, portul popular”, spune Iulia, în vârstã de 24 de ani, absolventã a Facultãţii de Drept din Craiova.
Valori inestimabile
A reuşit în felul acesta sã dea de muncã unor femei care nici mãcar nu visau la un loc de muncã.
„Noi ne mândrim cã lumea satelor din România de aici din Mehedinţi a pãstrat aceste valori care sunt inestimabile şi le ţinem strânse în lada de zestre a bunicelor. Noi sperãm sã le preia şi copiii noştri şi suntem mândri cã ia a devenit o adevãratã vedetã şi la noi şi peste hotare. Lucrãm cu aceeaşi pasiune cu care au lucrat mamele noastre şi suntem mulţumite, în special pentru noi femeile care am rãmas la vatra satului, aici lângã familie este un lucru benefic. Aici la sat este mai greu sã obţii un loc de muncã, dar acum cu ajutorul domnişoarei a venit cu un lucru bun şi benefic pentru noi femeile de la sat”, spune Nicu Simona, de 48 de ani.
Plãcerea şi mândria de a scoate din mâinile lor aceste bijuterii vestimentare depãşeşte cu mult bucuria de a câştiga un ban.
A dat de muncã la 10 femei
„Faptul cã putem lucra în acest atelier pentru noi este o plãcere, îmi place portul naţional. Mama mea a cusut şi de la dumneaei am început sã îndrãgesc aceastã preocupare. Nu muncesc neapãrat pentru bani, dar este şi o plãcere, suntem mândre cã iile noastre ajung în toatã lumea”, spune şi Condescu Ronica.
În prezent în atelierul Iuliei lucreazã zece femei, dar planurile acestei tinere ambiţioase sunt mari şi sperã cã în viitor va putea sã creeze noi locuri de muncã:
„În atelierul meu lucreazã zece femei, îmi doresc foarte mult ca numãrul lor sã se mãreascã, vrem sã rãmânem la nivelul de lucru manual, nu vrem modernizare, nu vrem maşini de cusut, nu vrem maşini de brodat. Vreau ca prin aceastã activitate pe care o desfãşor sã creez cât mai multe locuri de muncã, este principala activitate din care femeiele câştigã un ban”.
Apreciate atât de români, cât şi de strãini
Iile create aici, la Ponoarele de Mehedinţi, ajung în cele mai îndepãrtate colţuri ale lumii, în Italia, Spania, Elveţia ori America, iar clienţi nu sunt doar românii stabiliţi în strãinãtate, dar şi cetãţeni strãini care ştiu sã aprecieze un lucru de calitate.
„Am contracte încheiate pentru export, dar nu numai. Noi românii, oameni cu bun gust apreciem aceste ii şi reuşim sã facem diferenţa dintre lucrul manual şi cele lucrate la maşinã. Uimitor primesc comenzi din toate colţurile lumii, sãptãmâna trecutã am expediat un colet în America, la români plecaţi în afarã, dar nu numai, avem clienţi şi strãini care convieţuiesc cu românii şi apreciazã ceea ce noi facem. Pentru mine ia nu este doar un obiect vestimentar adus în actualitate, e un simbol şi ne defineşte pe noi ca şi români”, mai spune Iulia Martinescu.

Tags:

About autor