Principiul rostogolirii problemelor

Pe principiul rostogolirii problemelor s-a amânat tot timpul tranşarea unor probleme vitale pentru România. Un exemplu în acest sens ar fi şi începerea anului şcolar cu unitãţi de învãţãmânt neautorizate. În ciuda faptului cã avem o lege foarte clarã care spune cã procesul de învãţãmânt are loc numai în cadrul unor unitãţi autorizate din punct de vedere sanitar, acest lucru este ignorat complet de autoritãţile statului, pe motiv cã la stat merge şi aşa. Dacã ar fi vorba de o unitate de învãţãmânt privatã, cu siguranţã cã legea ar fi aplicatã în mod drastic şi nu ar putea sã îşi deschidã porţile orice coşmelie cu patru pereţi şi câteva ţigle sparte pe deasupra, pe post de grãdiniţã. Unde mai pui cã veceurile sunt în mii de cazuri în continuare în fundul curţii. Cert este cã, oficial, a fost recunoscut faptul cã 4.000 de şcoli din România nu au autorizaţie sanitarã de funcţionare. În mod normal lacãtul trebuia sã fie pe uşile unitãţilor de învãţãmânt respective şi elevii şi profesorii lor sã rãmânã acasã, pânã când primarii şi şefii de consilii judeţene şi Guvernul vor fi gãsit fonduri pentru aducerea şcolilor în mileniul actual. De amintit cã bizantinii ar fi fost primii care au adus buda în casã, din grãdinã, ca motiv al civilizaţiei şi pe principiul igienei sporite şi a confortului aşijderea din viaţa omului care tinde spre mai bine. Sigur cã românii trãiau încã în gãuri în pãmânt şi pe deasupra cu paie lipite cu balegã. Se întâmpla dupã 1900 şi chiar pânã în preajma celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Civilizaţia a intrat cu greu pe meleagurile Olteniei şi Munteniei, şi Moldovei. Românii s-au adaptat la circumstanţe şi la ce le-a oferit locul. Sunt câteva lucrãri pierdute prin biblioteci care sunt scrise de medici şi în care se vorbeşte despre starea de sãnãtate a ţãranului, precum şi de condiţiile de viaţã şi de hrana ale acestuia. Te şi miri cum de s-a perpetuat specia în condiţii mizere. Sigur cã regula era conceperea cât mai multor copii, pentru cã din nouã tot mai rãmâneau doi sau trei pe principiul darvinist.
În 25 de ani de democraţie şi capitalist, în 25 de ani în care am cheltuit sute de miliarde de euro te întrebi cum de mai este posibil ca acum sã mai existe şcoli fãrã apã curentã şi fãrã baie, pentru cã în majoritatea cazurilor din cele 4.000 anunţate despre aceste lucruri este vorba. Chiar dacã le închideau pe cele vechi şi ridicau altele noi tot rezolvau probleme. Au închis şi vreo 3.000 de şcoli guvernanţii, pentru cã altfel, numãrul celor neautorizate era mult mai mare. A scãzut şi numãrul de copii. Iar statul ar trebui sã fie primul interesat de creşterea gradului de instrucţie al cetãţenilor de integrarea în şcoli a copiilor, mai ales cã vorbim de obligativitatea şi gratuitatea învãţãmântului. Mãcar la şcoalã sã vadã copilul cum aratã o baie şi un veceu la interior, dacã acasã nu are şanse. Ce ne spune statistica aceasta uluitoare încã. Dacã nu avem buda în clãdirea şcolii şi nu existã apã curentã în imobilul respectiv deducem cã nici în satul unde este amplasatã unitatea de învãţãmânt nu existã reţea de alimentare cu apã şi reţea de canalizare. Aşadar, înapoierea este mult mai mare decât ne-am dori. Statistica ne spune cã mai mult de jumãtate dintre gospodãriile din România nu au veceul în casã şi nu sunt racordate la o reţea de canalizare. Încã sunt gospodãrii neracordate la reţeaua electricã. Ce ne mai mirãm cã în 25 de ani nu am reuşit, deşi UE ne-a dat bani gratis, sã aducem utilitãţi în toate localitãţile sau sã îi aducem pe sãteni în zonele cu utilitãţi. Ce înseamnã sã fi un stat membru al UE şi sã ai în continuare localitãţi fãrã canalizare, reţea de apã, asfalt sau zone fãrã electricitate. Ce mai discutãm de parcuri industriale, investitori locali, economie localã şi durabilã, parcuri IT, mici ferme şi nivel de trai. Adicã este momentul sã nu se mai rostogoleascã problemele grave de la un an la altul şi mãcar sã se treacã la o evaluare şi sã se înceapã cu ce e mai rãu. Dacã nu mai rostogolim însã problemele ne paşte falimentul ca ţarã sau pur şi simplu aşa trebuie sã procedãm pentru cã aşa funcţioneazã treburile.
Trãim într-o ţarã rostogolitã de la o guvernare la alta.

Tags: