Ponta nu prea e dus la Catedrala mântuirii neamului

Este o vorbã veche în popor: sã nu faci ce face popa, ci ce zice popa! O diferenţiere de la teorie la practicã, trecând totul prin filtrul moralitãţii. Pânã la urmã şi popa e om şi poate sã o apuce pe cãi greşite. Aşadar e important sã ascultãm de preot, chiar dacã acesta mai trage câte un pumn, nu are un comportament tocmai model în societate sau mai calcã prin strãchini sau pune în operã un proiect megaloman al Catedralei mântuirii neamului, deşi ar fi putut sã construiascã un mare spital, unde sãracii sã fie operaţi şi trataţi gratuit. Ar fi fost poate prea multã milã din partea clerului faţã de semeni şi probabil cã este mai potrivit un sediu administrativ pentru Dumnezeu şi instrumentele sale de rãspândire a credinţei. Unde mai pui cã nici nu au treabã cu impozitele şi taxele cãtre stat, aşa cã au liber la afaceri. Zilele trecute a apãrut şi opinia inginerului-popã al Patriarhiei, care supravegheazã personal lucrãrile şi care spune cã toatã treaba nu va fi mai mult de o sutã de milioane de euro. Pânã la roşu. Apoi, Dumnezeu cu mila! Dacã vor fi atenţi la finisaje sau detalii, preoţii vor mai scoate ceva zeci de milioane din buzunare. Depinde din ale cui. Sunt nemulţumiţi clericii cã unii primari nu s-au mobilizat sã colecteze fonduri pentru Catedrala mântuirii neamului. Mai bine se mântuia prin fapte totuşi neamul, decât prin astfel de iniţiative. Oricum, am depãşit producţia de biserici pe cap de locuitor, în raport cu alte state ale Uniunii Europene.
Pãstrând proporţiile. Care e legãtura lui Ponta cu aceste lucruri? Comparaţia pare forţatã. Sã nu faci ce face Ponta, ci ce spune Ponta. Problema este cã Biserica dã totuşi dovadã de mai mult fler atunci când introduce mâna în buzunarul contribuabilului. Îi promite viaţa de apoi şi o curãţire impecabilã a sufletului la trecerea prin viitoarea Catedralã a mântuirii neamului.
În primul rând, indiferent ce se va întâmpla cu Ponta şi cu guvernul sãu sau pe care îl conduce, sunt certe douã premise în orice abordare. În primul rând, faptul cã este un premier genial sau are recorduri la realizãri, aşa cum îl considerã şi cum spun colegii sãi de partid, asta nu îl absolvã de faptele rele pe care le-ar fi comis sau are de gând sã le comitã pânã la sfârşitul zilelor. De regulã, majoritatea faptelor rele sunt traduse prin infracţiuni în Codul Penal. Oricât de iscusit ar fi un procuror sau un avocat sunt puţine cãile de a face afaceri pe lângã lege şi sã nu fi pedepsit de aceasta, mai ales dacã e prins. De asemenea, nu poţi face un lucru rãu sau sã justifici încãlcarea legii doar pentru cã alţii au fãcut-o înaintea ta. Cam astea ar fi cele douã elemente de care trebuie sã ţinã cont poporul pesedist când va lua o decizie care sã îl vizeze pe Victor Ponta. Premierul a pierdut masiv ca om politic, când nu a devenit preşedinte. A sperat cã va scãpa reabilitându-se ca premier şi va drege busuiocul. Braţul lung al legii l-a ajuns şi trecutul îl bântuie acum. Culmea este cã tot prin modelul copy-paste, dupã cum au dezvãluit procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Este şi greu sã fi om politic şi sã îţi permiţi Armani, doar din leafa de ales. Trebuie sã mai fie pe undeva niscaiva afaceri sau sã ai o nevastã bogatã mãcar sau mãcar un socru aşijderea. Principalul element pe care mai mizeazã acum Victor Ponta este majoritatea parlamentarã. Culmea este cã încã mai are armate de baroni care acum par cã îl susţin. PSD acţioneazã organizat şi disciplinat la nivel local, semn cã lui Victor Ponta i se mai dã o şansã. Sau poate este indiciul cã PSD nu vrea sã se întoarcã acum în opoziţie pentru a pregãti alegerile locale. Poate cã este doar lupta lui Victor Ponta şi a angrenat partidul în ea. Poate cã pesediştii nu au pe cine sã punã premier în locul lui Victor Ponta. Era vehiculatã totuşi varianta Rovana Plumb. Cert este cã Victor Ponta a fost dezbrãcat tot mai mult de foile în care era învelit. Rãmâne doar un personaj subţire, tupeist şi prea orgolios sã înţeleagã faptul cã i s-a terminat cursa şi trebuie sã coboare din tren sau mocãniţã.
De la partid şi de la Guvern.

Tags:

About autor