RAAN – UN AN ŞI JUMÃTATE, DEGEABA (3)

Fiind un adept al economiei de piaţã voi fi primul care recunoaşte dreptul Statului român, prin reprezentanţii sãi, de a înfiinţa entitãţi economice, sau instituţii publice, şi de a le desfiinţa atunci când considerã cã se cuvine sã facã acest lucru.
Şi recunosc Statului român, reprezentanţilor sãi, dreptul de a hotârî închiderea R.A.A.N. Drobeta Turnu Severin, dacã au constatat cã o continuare a activitãţii este paguboasã şi nu se mai justificã economic.
Ceea ce consider ca fiind o vinovãţie a reprezentanţilor decizionali ai Statului român este neasumarea responsabilitãţilor pentru starea de faliment în care au dus Regia, pentru dificultãţile suplimentar create mediului de afaceri, pentru modul discreţionar de acţiune şi influenţã, indiferent de instrumentele folosite: guvern, minister, prefecturã, consiliul judeţean şi municipal, administratori speciali anume desemnaţi, practicieni în insolvenţã cu misiuni prestabilite sau instanţe care judecã în context limitat, strict legat de litera legii, cu omisiuni permisibile.
În ceea ce priveşte vinovãţiile de falimentare a regiei, SCP Tudor & Asociaţii SPRL a stabilit douã: “supraîndatorarea Regiei”, şi “angrenarea unor resurse semnificative şi chiar contractarea unor credite bancare în vederea finanţãrii unor investiţii”.
Nu trebuie sã fii un cunoscãtor ca sã înţelegi cã acestea sunt efecte, şi nu cauze. Cauzele sunt deciziile pãguboase luate de reprezentanţii Statului român de a antrena credite bancare dincolo de posibilitãţile de rambursare ale regiei şi de a acoperi, din acestea, şi din sumele neplãtite furnizorilor, o mulţime de “prioritãţi”, indiferent cum le-ai denumi: transport auto de aer comprimat confirmat ca şi cãrbune, curãţat iarbã şi chiştoace pe sute de mii de metrii pãtraţi, şlam dens expandat prin acte adiţionale, tãiat frunze la câini prin birouri protejate politic, subvenţionat campanii electorale prin conductele reţelei de termoficare, etc.
Mai ne spune administratorul judiciar cã multe fapte sunt cercetate de Parchet, astfel cã nu se cuvine ca domnia sã se oboseascã analizându-le, iar când va fi gata Parchetul îşi rezervã şi dumnealui dreptul de a fi de acord cu constatãrile procurorilor.
Respect şi consideraţie pentru munca procurorilor care, în ultima perioadã, lucreazã în regim de urgenţã, dezvãluind o micã parte din întortocheatele aranjamente care au tranzitat averea şi banii publici cãtre buzunarele şi conturile “aleşilor” noştri, dar Parchetul nu aplicã dispoziţiile Legii insolvenţei. Aceastã lege obligã administratorul judiciar, şi nu procurorii, sã analizeze cauzele care au condus la apariţia stãrii de insolvenţã, sã identifice persoanele vinovate, sã le menţioneze în raport şi sã promoveze acţiuni pentru recuperarea pagubelor produse.
Dacã nu face acest lucru, s-a închis discuţia privind vinovãţiile. Iar SCP Tudor & Asociaţii SPRL nu a depistat nici cauze, şi nici vinovaţi.
Din dificultãţile suplimentar create mediului de afaceri am sã selectez doar câteva.
Agenţii economici, denumiţi creditorii chirografari, nu îşi vor recupera banii. Nu li s-a spus acest lucru nici acum un an, şi nu li se spune nici acum. Au acceptat o diminuare a creanţelor cu peste 30 %, crezând în promisiunile administratorului judiciar cã doar votând planul sãu restul de 70% din bani vor veni.
Unii agenţi economici au mai avut ceva rezerve şi au rezistat, greu, în acest an de zile. Alţii au mâncat din creditele luate în baza facturilor emise cãtre R.A.A.N. Drobeta Turnu Severin. Câţiva şi-au luat lumea în cap şi şi-au mutat afacerile pe alte meleaguri. Ceilalţi au înţeles cã s-a terminat, au apelat la instanţe, şi se rãzboiesc cu cei cãrora le datoreazã bani.
Aşadar, “succesul” primului an de “reorganizare” al R.A.A.N. Dobeta Turnu Severin se caracterizeazã prin distrugerea mediului economic, protejarea aberantã a intereselor Statului şi ale bãncilor, şomaj, lipsã locuri de muncã, sãrãcie, deznãdejde.
În foarte scurt timp urmeazã ca şi salariaţii Regiei sã îngroaşe numãrul celor fãrã loc de muncã, poate mai norocoşi dacã vor primi salarii compensatorii. Salariaţii din SRL “Cucuieţii din Deal”, rãmaşi fãrã slujbã, nu au putut nici mãcar visa la aşa ceva. Ei nu sunt salariaţi la STAT, ei nu pot sã organizeze marşuri şi proteste, ei nu au contat la numãrãtoarea voturilor în campanile electorale.
Se aude însã cã nu vor primi aceste salarii compensatorii. Mai grav, se pare cã nici îndemnizaţia de şomaj nu vor primi, deoarece banii reţinuţi din salarii au avut o altã destinaţie, iar oamenii nu au plãtite obligaţiile cãtre buget. Dacã este adevãrat, ar trebui un alt fel de dreptate, nu cea judiciarã.
Mulţi agenţi economici utilizeazã energia termicã livratã de Termocentralã. Dintr-odatã Termo-centrala a devenit învechitã, nefuncţionalã, un morman de fiare vechi. Nu mai vin nici chinezii cu banii (unde sunt parlamentarii de Mehedinţi care aveau chinezi în buzunarul stâng?), nu mai ieftinim nici costurile prin preluarea minei Husnicioara şi exploatarea cãrbunelui din Cãzãneşti (nu vã mai aud domnule Rodin Traicu, acum deputat!).
De unde vor lua aceşti agenţi economici, dar şi locuitorii municipiului, agentul economic?. Aţi aflat, desigur. Oameni cu bani şi iniţiativã nu ne vor lãsa de izbelişte, vor pune mânã de la mânã şi vor construi una, sau mai multe centrale, mai mici, mai bune, mai frumoase, mai deştepte, mai…
Dar nu vor livra direct consumatorilor. Nu….. !!!. Vor livra agentul termic Primãriei. Care are în vedere recuperarea reţelei de distribuţie concesionatã (fardatã şi cosmetizatã pe bani grei – altã poveste) şi vrea sã înfiinţeze o societate comercialã care va prelua contractele de furnizare, şi va încasa contravaloarea agentului termic livrat de bãieţii deştepţi.
De ce sunt împotriva unor astfel de experimente? Prin 1997 am avut bucuria de a urma un curs de înţelegerea a economiei de piaţã, predat de formatori ai Camerei de comerţ a Austriei. Lecţii practice s-au derulat, 2 zile, la Viena. Ne-au prezentat şi o societate micã, de transport local, aparţinând Primãriei. Am întrebat de ce pãstreazã o astfel de organizare în condiţiile în care ne tot piseazã cu proprietatea privatã şi libera concurenţã. Şi am primit un rãspuns pe care nu o sã-l uit niciodatã: ”Pentru a demonstra cã aşa nu merge! şi sã ţinem minte!”.
Toata nunta asta cu peţitoare, încuscriri şi miri fericiţi o sã ne cam ardã la buzunare. Nu mai insist acum, cã nu o sã mã credeţi. Vom discuta la primele facturi.
Vom mai discuta când ne vor pleca copii de acasã pentru cã nu mai au nicio perspectivã în Drobeta Turnu Severin. Vom mai discuta când nu vom mai avea medici adevãraţi, ci doar felceri şcoliţi la apelul de searã (şi asta-i altã poveste penalã!), şi vom bate drumurile marilor oraşe pentru a ne gãsi sãnãtatea. Vom mai discuta!.
Mai are Primãria o societate comercialã, numitã Secom SA. În prezent doarme pe un morman de bani, numiţi fonduri europene, şi nu vrea sã ne spunã când vor face apa mai potabilã şi canalizarea mai eficientã, când înţeleg sã dea drumul banilor în economia judeţului, pentru a crea locuri de muncã. Dacã nu respectã termenele, şi nu mai este multã vreme, banii se întorc de unde au venit. Altã poveste, la fel de penalã ca şi celelalte despre care am amintit şi la care vom reveni.
Aceastã societate comercialã livreazã apã Regiei şi are de încasat o sumã mare de bani de la aceasta. Şi nu îi va mai încasa. Pe de o parte pierd o sursã de venituri (bani mai puţini, costuri mari), pe de altã parte, neîncasarea creanţei conduce la pierderi. Sã nu credeţi cã societatea va da faliment, ca ceilalţi amãrâţi de întreprinzãtori particulari. Se va redresa prin creşterea preţului apei livrate.
Deci, cãldurã mai scumpã, apã mai scumpã, taxe şi impozite mai mari, şomaj cât cuprinde, viaţã urâtã şi mizerã. Viitor luminos municipiul are!.
Despre modul discreţionar de acţiune şi influenţã în episodul urmãtor.

Tags:

About autor