„Doresc ca în fiecare comunã a judeţului sã avem un consilier comunal al PRM Mehedinţi”

Interviu cu Irinel Marinescu, preşedintele PRM Mehedinţi:

Reporter: Domnule Irinel Marinescu, care este în momentul de faţã situaţia PRM Mehedinţi?
Irinel Marinescu: Situaţia în PRM atât la nivel judeţean, cât şi la nivel central este una foarte bunã, în sensul cã existã o singurã aripã – aripa Vadim Tudor, aripa Funar fiind învinsã în instanţã şi cu ajutorul PRM Mehedinţi. Trebuie sã vã reamintesc cã de la începutul conflictului dintre Gheorghe Funar şi Corneliu Vadim Tudor, PRM Mehedinţi s-a situat de partea domnului Corneliu Vadim Tudor şi în acest sens a formulat cerere de intervenţie în procesele de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti. Echipa de avocaţi a PRM Mehedinţi s-a alãturat echipei de avocaţi a domnului Corneliu Vadim Tudor condusã de celebra avocatã Paula Iacob şi împreunã au reuşit sã anuleze excluderea din PRM a domnului Corneliu Vadim Tudor şi sã constate ilegal Plenara organizatã de aripa Funar şi Congresul de la Alba Iulia. În calitate de preşedinte mã bucur cã am fãcut parte din echipa de avocaţi condusã de Paula Iacob.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre structurile teritoriale ale PRM Mehedinţi, care este starea lor actualã?
Irinel Marinescu: Filiala judeţeanã a PRM Mehedinţi este una destul de bine structuratã, având un numãr de 19 consilieri comunali în judeţ şi aproximativ 4000 de membri de partid. Structura PRM este urmãtoarea: avem organizaţii în cele douã municipii, Drobeta Turnu Severin şi Orşova, în Vânju-Mare, Strehaia, precum şi în celelalte comune din judeţul Mehedinţi. Deci în cele 64 de comune cât însumeazã judeţul, PRM-ul are organizaţii. Consilierii noştri comunali sunt oameni cu experienţã, cu mai multe mandate în consiliile locale, dar şi destul de vocali în şedinţele de consiliu.
Reporter: PRM Mehedinţi nu mai este de câţiva ani buni în structura administraţiei publice judeţene şi locale severinene. Ce intenţionaţi sã faceţi pentru ca formaţiunea pe care o conduceţi sã revinã la alegerile de anul viitor în administraţia publicã localã?
Irinel Marinescu: Pornind de la rezultatele bune obţinute la alegerile prezidenţiale de cãtre Organizaţia municipalã Drobeta Turnu Severin, respectiv un procent de 4,5%, avem încredere ca la viitoarele alegeri din 2016 sã avem consilieri. Vom continua sã dezvoltãm programul nostru Holding pentru severineni, Holding pentru mehedinţeni, având la bazã teoria lucrului bine fãcut. Partidul România Mare a avut candidaţi în fiecare campanie de alegeri. Sã facem doar o analizã din 2012 pânã în prezent. La alegerile locale PRM a avut candidaţi, la europarlamentare la fel, la prezindenţiale de asemenea, avându-l ca şi candidat pe însuşi preşedintele partidului, Corneliu Vadim Tudor. Am avut persoane desemnate în toate cele 286 de secţii de votare din municipiu, dar şi din judeţ. De fiecare datã am avut rezultate bune. Dacã ar fi sã facem o comparaţie pe campanii, aş putea spune cã în campania pentru Parlamentul European filiala noastrã a avut un scor de 2,58% pe judeţ, situându-ne pe ţarã pe locul 20. Dar la campania pentru prezidenţiale din 2014 PRM Mehedinţi a crescut având un scor de 2,99% pe judeţ. Municipiul Drobeta Turnu Severin ne-a adus un procent de 4,05% din voturile alegãtorilor. În felul acesta am adus pe candidatul nostru, în persoana dlui preşedinte Vadim Tudor, de pe locul 14 pe locul 6. Situaţia pe ţarã fiind una mai bunã. Filiala noastrã s-a situat pe locul 12 în rândul filialelor din PRM. Ce vreau sã vã spun este faptul cã nu trebuie sã uitãm cã majoritatea politicienilor din Parlamentul României sunt persoane care au candidat cândva pe listele partidului nostru. Considerãm cã aceştia şi-au fãcut ucenicia de politician în Partidul România Mare.
Reporter: Este foarte adevãrat cã în ultimii ani a existat o anumitã instabilitate şi inactivitate la nivelul conducerii partidului. Care este strategia polliticã pe care o veţi adopta pentru ca PRM Mehedinţi sã se relanseze la nivelul judeţului?
Irinel Marinescu: Dupã decesul fostului preşedinte al filialei PRM Mehedinţi, dl. Drãghia, s-a fãcut o nouã organizare a filialei, ceea ce a condus la îmbunãtãţirea scorului în alegeri a PRM. S-a fãcut într-un fel curãţenie în partid. Nu acceptãm discuţii neprincipiale, pe la colţuri. Toate lucrurile şi neînţelegerile se rezolvã în şedinţele lunare pe care le desfãşurãm cu toţi membrii de partid şi cu consilierii noştri de la comune. Cei care au fost numiţi în structurile de conducere ale filialei sunt oameni cu forţe noi, cu o gândire organizatoricã bunã. Am avut emisiuni la televiziunile locale din Severin. Avem în discuţie un proiect mare pentru filiala noastrã şi pentru locuitorii judeţului nostru. Vom veni în campanie cu un proiect nou şi avangardist.
Reporter: În ce mãsurã consideraţi cã PRM Mehedinţi este un partid care comunicã din punct de vedere politic?
Irinel Marinescu: PRM Mehedinţi comunicã cu celelalte partide politice din punct de vedere politic. În acest sens avem protocoale de colaborare cu UNPR la nivel central şi judeţean, cât şi cu PSD la nivel judeţean.
Reporter: În calitatea dumneavoastrã de preşedinte, sunteţi mulţumit de prestaţia echipei din fruntea PRM Mehedinţi şi ce aşteptãri aveţi de la aceasta în perspectivã?
Irinel Marinescu: În calitate de preşedinte al PRM Mehedinţi şi de secretar executiv la nivel central sunt mulţumit de prestaţia echipei din fruntea PRM Mehedinţi şi în perspectivã dorim un post de consilier judeţean, douã posturi de consilier municipal şi un post de deputat. De asemenea, doresc ca în fiecare comunã a judeţului Mehedinţi sã avem câte un consilier comunal al partidului nostru.

Reporter: Cât de actualã credeţi cã mai este tema naţionalismului, ideea centralã a doctrinei partidului pe care îl reprezentaţi?
Irinel Marinescu: Pentru a vã rãspunde la aceastã întrebare este necesar sã lãmurim anumiţi termeni. Popor = un grup de oameni care trãiesc în cadrul aceloraşi graniţe, vorbesc aceeaşi limbã, au aceeaşi culturã şi, în general, aceeaşi religie. Spaţiul geografic care caracterizeazã un popor este Patria acestui popor. Patriot este acela care iubeşte acest spaţiu cât şi poporul din acest spaţiu geografic. Naţiunea. Tot ce a dat mai bun un popor de-a lungul sutelor de ani formeazã Naţiunea acelui popor. Naţiunea reprezintã stadiul superior al noţiunii de popor, chintesenţa poporului, sumusul valoric recunoscut şi acceptat internaţional. Naţionalist este acela care iubeşte ceea ce a dat mai bun poporul sãu de-a lungul sutelor de ani (naţiunea); cel care iubeşte şi protejeazã naţiunea din care face parte. În vremea noastrã, sensul „naţionalist“ are, dupã unii, predominant, conotaţie peiorativã, îngustã: cineva care nu gândeşte „larg“, ci mai mult în cadrul restrâns al naţiunii lui, unilateral, motiv pentru care, dupã acestea, nu este bine privit într-o societate multinaţionalã. Sunt şi forme negative ale naţionalismului: naţionalismul şovin, extremist sau cel ultranaţionalist. Naţionalismul este conştiinţa apartenenţei la un neam. Este normal sã existe o voinţã a naţiunii de a-şi afirma şi apãra pãmântul strãmoşesc, istoria, cultura, religia, limba şi rasa. De unde, însã, agresivitatea şi suspiciunea faţã de acest cuvânt? Unii politicieni s-au grãbit sã imprime definiţiei un aspect tendenţios: naţionalismul ar fi iubirea exageratã a propriului neam. Ca şi cum ai putea sã-ţi iubeşti altfel decât exagerat propriul popor?! Ei ar vrea sã-ţi iubeşti neamul mai prudent, mai ponderat, mai rezonabil, eventual sã renunţi la exces şi sã iubeşti mai mult alte neamuri, strãine. Ideea e atât de aberantã, încât nu mai trebuie s-o comentãm. Oare nu pentru neamul român, german sau italian au murit milioane de români, germani ori italieni? Pe ce alt sentiment e clãditã întreaga istorie a lumii? Nu poţi sã-ţi iubeşti neamul decât în exces! Cine este sincer cu sine trebuie sã recunoascã deschis acest lucru! Politicienii demagogi au priceput cã nu pot controla aceastã zonã, cã iubirea de neam nu poate fi mãsuratã, reglatã ori cumpãratã. Numai într-un regim în care valorile sunt rãsturnate, iar religia omului este banul, un asemenea sentiment e neapãrat vinovat. Mai ales datoritã faptului cã naţionalismul intrã în conflict deschis cu tezele comuniste, excesiv socialist-democrat-liberale, care şi-au dovedit falimentul şi au blocat dezvoltarea fireascã a ţãrii noastre. A fi naţionalist înseamnã, însã, nu numai a-ţi iubi neamul, ci şi a-l respecta pe cel care, de alt neam fiind, e naţionalist. Echilibrul care se creeazã între aceste forţe, sincere şi puternice, e unul natural. Nu-i putem condamna pe unguri cã ţin mai mult la neamul lor decât la al nostru. Nu înţelegem însã pretenţia absurdã a unor minoritari de a ne cere sã tolerãm noi naţionalismul lor pe teritoriul Ţãrii Noastre, în detrimentul nostru. Dacã vor înţelege sã fie naţionalişti la ei acasã, noi nu putem decât sã-i respectãm! Nu este o crimã cã ne iubim ţara, chiar dacã, în acest sentiment, picurãm şi puţin exces. Nu este o ruşine cã simţim în noi pulsul neamului nostru.
Fondatorul naţionalismului românesc, Nicolae Bãlcescu (1819-1852), ne-a lãsat o lege: „Naţiunea este mai importantã ca Libertatea. Pierdutã, Libertatea se recapãtã; dar Naţiunea odatã distrusã, este definitiv dispãrutã“.

A consemnat Mircea Popescu

Tags: ,

About autor