Mãnãstirea Polovragi şi-a serbat hramul

Sute de credincioşi gorjeni şi din întreaga Oltenie au luat parte la sãrbãtoarea duhovniceascã a Adormirii Maicii Domnului de la mãnãstirea Polovragi.
Creştinii evlavioşi au sosit încã din ajunul praznicului la renumita vatrã monahalã, luând parte la slujba Privegherii şi Prohodul Maicii Domnului. Cu binecuvântarea Mitropolitului Olteniei, Înaltpresfinţitul Acad. Dr. Irineu, în mijlocul celor câteva sute de suflete a fost prezent Preasfinţitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, care a sãvârşit slujba de searã la altarul de varã al mãnãstirii.
Dupã cinci ceasuri de comuniune în rugãciune, cei prezenţi au ascultat cu evlavie stãrile prohodului, cântate de soborul de preoţi şi de Grupul Psaltic “Sf. Nicodim” al Catedralei Episcopale din Drobeta Turnu Severin. La final, toţi cei de faţã au purces în procesiunea cu icoana şi epitaful Maicii Domnului în jurul bisericii mãnãstirii, înãlţând într-un glas cântãri de îngropare în cinstea Adormirii Fecioarei.
În ziua praznicului, poieniţa dinaintea altarului de varã s-a umplut de mulţime de credincioşi, care au ascultat cu evlavie Sfânta Liturghie.
În cuvântul de învãţãturã de la sfârşitul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Pãrinte Nicodim le-a vorbit celor de faţã despre pururea fecioria Maicii Domnului, smerenia şi ascultarea ei:
“În conformitate cu învãţãtura de credinţã ortodoxã, bunii creştini cinstesc pe sfinţi şi pe Sfânta Fecioarã Maria, cea cãreia i s-a rânduit sã fie Nãscãtoarea şi Maica Domnului nostru Iisus Hristos. Sfinţii Pãrinţi ai Bisericii noastre au vorbit despre pururea fecioria Maicii Domnului. Astfel, Sf. Vasile cel Mare scrie cã: Domnul Însuşi a dat un semn, nemaiauzit şi uimitor, absolut neobişnuit faţã de firea comunã: aceeaşi femeie a fost şi Fecioarã şi Maicã, aceea care a rãmas şi întru sfinţenia fecioriei, aceeaşi care a dobândit şi binecuvântarea de a naşte Fiu. Datoritã lucrãrii lui Dumnezeu, Fecioara Maria a nãscut pe Fiul lui Dumnezeu, Cel Unul Nãscut, apoi L-a crescut pe Iisus Hristos, L-a urmat în propovãduirea Cuvântului Evangheliei. Aşa dupã cum a învãţat şi Domnul nostru Iisus Hristos, Maica Domnului şi-a dus viaţa în ascultare, smerenie şi rugãciune. Despre ea citim şi în Vieţile Sfinţilor cã, înainte de a i se despãrţi sufletul de trup, a rostit cuvintele: Gata este inima mea, Dumnezeule! Gata este inima mea! Fie mie dupã Cuvântul Tãu! Acolo, în ceruri, Maica Domnului se roagã înaintea Fiului ei preaiubit pentru neamul omenesc. Ea este mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu pentru toţi pãmântenii. Din acest motiv, ştiind cã are inimã de mamã, se cuvine sã înmulţim rugãciunea înaintea icoanei ei.
Între noi şi Dumnezeu se lasã adeseori ceaţã adâncã din pricina pãcatelor. Noi nu cunoaştem drumul spre casa noastrã. Suntem ca nişte naufragiaţi. Dar iatã cã se înalţã spre cer rugãciunile Maicii Domnului. Ea este rugul cel mare care lumineazã mereu calea vieţii noastre spre mântuire şi ne ajutã sã ajungem la limanul cel neînviforat al vieţii.”
Praznicul Adormirii Maicii Domnului din Lavra Polovragiului s-a încheiat cu o slujbã de parastas sãvârşitã pentru ctitorii, donatorii şi binefãcãtorii aşezãmântului monahal.

Tags:

About autor