Sute de credincioşi la Ciumarca de la Godeanu

În amintirea rugãciunilor şi minunilor fãcute de Sfântul Nicodim pe plaiurile Mehedinţiului, pe vremea când erau bântuite de ciumã, dreptslãvitorii creştini se adunã an de an la Ciumarca satului Godeanu. Anul acesta, pe 18 iulie, rugãciunea a fost cu atât mai puternicã cu cât pe dealul Chiciora din comuna Godeanu, au slujit în sobor 2 arhierei, preoţi şi diaconi.
Sãrbãtoarea a început dis-de-dimineaţã, când alaiul Preasfinţiţilor Pãrinţi şi al preoţilor slujitori a fost întâmpinat de credincioşi îmbrãcaţi în costume populare la poalele Dealului Chiciora, de unde s-a plecat în procesiune solemnã pânã la locul special amenajat la înãlţime pentru sãvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti.
La aceastã sãrbãtoare credincioşii s-au putut închina cu evlavie la icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Catedrala episcopalã din Turnu Severin, copie dupã icoana fãcãtoare de minuni de la mãnãstirea Nicula-Cluj.
La invitaţia Preasfinţitului Pãrinte Nicodim, la ceremonia religioasã a luat parte şi Preasfinţitul Pãrinte Lucian, Episcopul Caransebeşului.
Au mai participat la rugãciunea obşteascã, alãturi de cele câteva sute de credincioşi, monahi şi monahii de la mãnãstirile din judeţ. În cadrul Sfintei Liturghii au fost rostite ectenii şi rugãciuni speciale pentru ferirea şi tãmãduirea de boli molipsitoare.
Rãspunsurile liturgice au fost date de psalţii Catedralei episcopale din Turnu Severin.
Cuvântul de învãţãturã a fost rostit de Preasfinţitul Pãrinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, care a arãtat cã astãzi, chiar dacã oamenii nu mai suferã de ciumã, existã totuşi multe pãcate care aduc durere în viaţa oamenilor. Preasfinţia Sa a îndemnat pe cei prezenţi sã ducã o viaţã bineplãcutã lui Dumnezeu şi sã cearã ajutorul sfinţilor, pentru a fi feriţi de orice înfãţişare a rãului.
***
Dincolo de aspectul religios, Ciumarca este un important factor unificator al comunitãţii locale. Cu ocazia prãznuirii ei, fiii satului, împrãştiaţi prin tot locul, în ţarã şi în lume, se reîntorc la casa pãrinteascã şi petrec cu ai lor ca în îndepãrtata copilãrie. Deşi timpul şi, mai ales spaţiul, tind sã îi despartã, aceastã binecuvântatã zi de Vineri zãmisleşte o chemare a rãdãcinilor, un glas tainic ce adunã în vatra satului nenumãrate conştiinţe şi chipuri, oameni simpli şi oameni mari, care nu au uitat semnificaţiile adânci ale sãrbãtorii. Atât de profundã este trãirea mehedinţenilor în raport cu aceastã zi de rugãciune lãsatã de Sfântul Nicodim, încât este pusã pe picior de egalitate cu hramul satului.
În mijlocul mehedinţenilor s-a aflat şi anul acesta, ca un pãrinte iubitor, Chiriarhul locului, Preasfinţitul Pãrinte Nicodim, fiu al satului, vrednic ierarh care reprezintã dovada propãşirii duhovniceşti a acestor oameni. Pãrintele Episcop este garantul faptului cã glasul Domnului rãsunã pânã în cele mai ascunse colţuri ale satului românesc ce îşi cheamã şi îşi ridicã singur cârmuitori ai duhului, pãstrãtori ai datinilor strãbune şi ai cinstirii de Dumnezeu.

Tags:

About autor