Reţeta pierderii muncii cinstite de o viaţã

Iei împrumut de la un cãmãtar, care se asociazã cu contabilul tãu iar apoi intevin în schemã: un executor, un notar amabil, un comisar de poliţie(mereu acelaşi),unu-doi procurori colegi, unu-doi judecãtori colegi,un bancher şi un lichidator. Acestea sunt ingredientele necesare şi suficiente pentru aţi fi furatã munca, chiar dacã tu ai dreptate şi doreşti sã-ţi fie doveditã dreptatea.
În anul 2011, datoritã faptului cã banca Intesa San Paolo Bank, condusã de noul director Budirincã Floricicã, nu ne fãcea refinanţarea necesarã pentru achitarea datoriilor la stat şi a unui aparat de prelucrat lentile pe contur, am fãcut douã contracte de împrumut cu garanţie imobiliarã (contract nr. 1653/09.08.2011 în valoare de 140.000 lei şi contract nr. 316/24.02.2012 în valoare de 120.000 lei) de la numita Sãvoiu Nicoleta Daniela, soţia lui Bãltãţeanu Dragoş George. Valoarea totalã de 260.000 lei este suma înscrisã în contracte (unul de 140.000 şi altul de 120.000 ) dar valoarea realã a sumei de bani primite este de 170.000 lei, restul fiind dobânda. Contractul nr. 316/24.02.2012 conţine o clauzã abuzivã, pusã de notar, prin care condiţiona contractul de achitarea unei sume suplimentare de 25.000 euro în cazul în care nu se intabuleazã clãdirea ce constituie garanţia pentru sumele împrumutate, respectiv cea situatã în B-dul Revoluţiei, Nr.1.
Începând cu data de 09.08.2011, datã la care a fost contractat primul împrumut, numitul Bãltãţeanu Dragoş George venea zilnic la punctul de lucru ce constituie garanţia, respectiv sediul din B-dul Revoluţiei Nr.1, unde funcţioneazã unitatea de opticã medicalã al SC ORTOPTIMED SRL , şi ridica în contul datoriei diferite sume de bani, în funcţie de încasãri , dar nu semna nici o dispoziţie de platã, pentru cã numitul Cojocaru Marian angajat cu carte de muncã, care îndeplinea funcţiile de director economic, contabil şi casier al firmei, se ocupa de tot ceea ce înseamnã contabilitate în firmã.
În luna iunie 2012 am discutat cu numitul Bãltãţeanu Dragoş George vis a vis de vânzarea unui apartament, moştenire de la pãrinţi, pentru suma de 25.000 euro în contrapartidã cu contractul în valoare de 120.000 lei.
Pentru cã nu puteam sã achitãm integral suma cãmãtarului, iar banca nu ne mai acorda împrumut, deoarece balanţele întocmite de contabil nu mai corespundeau, am hotãrât sã deschidem un concordat drept pentru care am consultat un avocat şi un analist financiar.
Sub îndrumarea acestuia am depus la Tribunalul Mehedinţi o cerere de deschidere a procedurii concordatului preventiv prevãzut de legea 381/2009, în data de 04.07.2012 (dosar 6211/101/2012), cerere ce ne-a fost respinsã în data de 27.09.2012.
Fãrã sã ne anunţe în data de 11.10.2012, Sãvoiu Nicoleta Liliana prin executor Purcaru Marcel introduce acţiune de executare silitã nr. 14960/225/2012 pentru contractul în valoare de 140.000 lei şi nr. 14961/225/2012 pentru contractul în valoare de 120.000lei, acţiune admisã de cãtre instanţa de judecatã în data de 18.10.2012.
Neştiind de acţiunile pe care le întreprindea în data de 16.10.2012 , în urma înţelegerii anterioare, am încheiat contractul de vânzare-cumpãrare a apartamentului moştenire de la pãrinţi. La încheierea contractului de vânzare-cumpãrare fãcut la notarul public Bãzãvan Marian Petrişor, fratele meu Oprea Dorel Mirel a primit 10.000 euro cash în faţa notarului şi a martorilor care asistaserã şi la succesiune. Diferenţa pânã la suma de 25.000 euro urma sã se constitue ca platã pentru împrumutul de 120.000 lei. În actul de vânzare-cumpãrare a fost trecutã , sub îndrumarea notarului care ne explica cã taxele plãtite sunt mai mici, valoarea de vânzare (77.000lei). Astfel, restul sumei care trebuia sã o primesc eu, respectiv 15.000 euro, împreunã cu sumele de bani ridicate de la magazin, stingea contractul de 120.000 lei.
Contractele de împrumut cu garanţie imobiliarã şi contractul de vânzare-cumpãrare, au fost întocmite la notarul public Bãzãvan Marian Petrişor.
La un interval scurt de timp dupã vânzarea apartamentului am primit de la executorul Purcaru Marcel ordin de executare silitã pentru imobilul din B-dul Revoluţiei Nr.1, cererea de executare silitã fiind fãcutã de numita Sãvoiu Nicoleta Liliana încã din 18.04. 2013 pentru sumele de bani înscrise în contracte (respectiv 140.000 lei şi 120.000 lei) fãrã sã scadã banii ridicaţi în toatã aceastã perioadã de la punctul de lucru din B-dul Revoluţiei şi suma din contractul de vânzare al apartamentului.
Luând la cunoştinţã de cele douã încuviinţãri de executare silitã admise, pe care executorul încerca sã le punã în aplicare, fãrã sã ne aducã la înştiinţare în nici un fel de cele ce urmau sã se întâmple, am introdus în data de 21.12.2012 contestaţii la executare 18994/225/2012 pentru dosarul 14960/225/2012 şi 18995/225/2012 pentru dosarul 14961/225/2012.
Am introdus aceste douã dosare pentru a opri executarea şi pentru a demonstra cã din cele douã contracte a fost plãtitã suma de 40.600 lei, prin bani ridicaţi de numitul Bãltãţeanu Dragoş George de la punctul de lucru din b-dul Revoluţiei, la care se adaugã şi suma de 77.000 lei, echivalentul a 15.000 euro, sumã cu care a fost vândut apartamentul. Au fost depuse la dosare, dispoziţiile de platã şi notele contabile primite de la contabil (Cojocaru Marian), acte pe care contabilul mi-a spus cã sunt prinse în contabilitate şi cu care se justificau retragerile de bani din casã la sfârşitul zilei. Totodatã, în dosare a fost depus şi contractul de împrumut prin care împrumutam firma cu suma de bani pe care trebuia sã o primesc de la Bãltãţeanu Dragoş George, dar cu care mã înţelesesem sã o compensãm cu împrumutul de 120.000 lei.
În data de 17.12.2012, vãzând respingerea primei acţiuni de concordat, am introdus o nouã cerere de deschidere a procedurii concordatului preventiv (dosar 12530/101/2012), cerere respinsã din nou pe data de 03.01.2013.
Nu ştiu care sunt motivele respingerii celor douã acţiuni de concordat dar, din cele ce discuta Bãltãţeanu Dragoş George cum cã atât cât are posibilitãţi financiare cumpãrã pe oricine în orice poziţie socialã şi orice funcţie ar ocupa în cadrul instituţiilor statului.
Am pierdut aceste procese şi, pentru cã nu reuşeam sã facem rost de bani, iar directorul economic nu dorea sã-şi facã datoria şi eram în situaţia de a nu ni se mai prelungi nici linia de credit pe care o aveam la bancã, i-am cerut acestuia sã-şi dea demisia. La insistenţe, contabilul şi-a dat demisia dar nu a vrut sã predea arhiva digitalã şi sã şteargã din calculator datele referitoare la firma Ortoptimed, cum ar fi fost legal şi moral. I-am cerut aceasta pentru a nu se folosi de datele pe care le deţinea falsificând anumite acte contabile.
Ulterior am apelat la un alt contabil care fãcându- şi meseria a dovedit cã se poate prelungi linia de credit.
Începând cu data demisiei respective, 28.14.2013, directorul economic s-a aliat cu Bãltãţeanu Dragoş şi Sãvoiu Nicoleta, furnizându-le date despre firma SC ORTOPTIMED SRL şi, operând în contabilitatea pe care nu a predat-o, le-a dat hârtii contrafãcute.
Vãzând cã am pierdut procesele prin care încercam sã dovedim cã suma primitã de Bãltãţeanu Dragoş şi Sãvoiu Nicoleta, pe care aceştia nu o mai recunoşteau, am fãcut plângere la procuraturã. Pentru a dovedi cã sumele au fost ridicate de Bãltãţeanu de la firmã,în plângere am specificat persoanele pe care le propuneam ca martori, respectiv personalul angajat şi persoane strãine care erau prezente în acele moment. Totodatã am numit şi martorii care puteau demonstra cã nu am primit banii pe apartament. Dosarul a fost trimis spre anchetare comisarului Tuicã Costin. În urma unei anchete sumare, în care s-au luat declaraţii doar pãrţii reclamante, respectiv Oprea Nicolae şi pãrţii reclamate respectiv Bãltãţeanu Dragoş George, procurorul de caz, pe baza acestei anchete sumare şi a propunerii comisarului, a dat rezoluţia de NUP.
Am fãcut apel la rezoluţiile date de procuror, rezoluţii date pe baza acelei anchete sumare fãcutã de comisar, apel concretizat în dosarul 14174/225/2013 înregistrat în data de 28.10.2013. Apelul a fost respins în data de 16.12.2013. Fãcând plângere la prim procuror s-a deschis un nou dosar 1603/225/2014 înregistrat în data de 10.02.2014. Dosarul a fot respins în data de 05.03.2014. Cercetãrile pentru fiecare dosar au fost efectuate de acelaşi comisar Tuicã Costin, care nu a fãcut altceva decât sã confirme de fiecare datã cele ce scrisese ca şi concluzii la plângere fãrã sã facã nici o altã investigaţie.
În urma consultãrii unui consultant financiar economist Naidan Nicolae şi avocat Ionescu Ramona, aceştia ne-au recomandat sã intrãm în insolvenţã cu reorganizare urmând ca sã se ocupe ulterior de derularea întregii proceduri. Am hotãrât sã mergem pe acest drum, deoarece nu reuşeam sã facem rost de suma pe care trebuia sã o dãm lui Bãltãţeanu Dragoş şi Sãvoiu Nicoleta.
În luna mai 2013 a fost introdusã cererea de intrare în insolvenţã cu reorganizare la Tribunalul Mehedinţi, încrezãtori cã vom reuşi sã salvãm afacerea atât pentru noi cât şi pentru angajaţi.
Dar, a venit prima loviturã din partea justiţiei pe care în prima fazã am considerat-o o eroare umanã. Faţã de cererea noastrã de insolvenţã cu reorganizare comunicarea hotãrârii judecãtorului Zoican Dorinel a fost de faliment, total diferitã de cererea noastrã. Am fãcut apel la Curtea de Apel Craiova care a îndreptat eroarea din prima decizie a judecãtorului, dar în continuare pe listele de la completul de judecatã era trecut tot faliment. Totodatã era numit lichidator SPRL-ul lui Popescu Emil, cu toate cã în cerere îl invocam pe Naidan Nicolae. Mult mai târziu am înţeles cã de fapt judecãtorul vedea în continuare doar “falimentul”. Am aflat cã numitul Bãltãţeanu Dragoş George a luat legãtura încã din luna august, prin intermediul directorului Budirincã Floricicã de la sucursala Drobeta Turnu Severin a bãncii Intesa San Paolo Bank, cu persoana din cadrul bãncii de la nivel central care se ocupa cu firmele ce au credite şi sunt în insolvenţã, pe nume Pop Ştefan, şi a fãcut o cerere de cumpãrare a creanţei bãncii. În acelaşi timp pe o cerere înaintatã la tribunal de Sãvoiu Nicoleta Liliana în luna august am descoperit notat acest numãr.
La scurt timp de la aflarea acestei informaţii am primit o adresã din partea bãncii, prin care aceasta denunţa unilateral contractele de împrumut pe care le aveam, pentru un motiv a cãrui îndeplinire nu a depins numai de mine. În încercarea de a contracara acest fapt, am purtat o discuţie cu directorul sucursalei şi i-am cerut un numãr de telefon pentru a purta o discuţie cu cel ce se ocupa cu insolvenţã firmei din partea bãncii. La insistenţe, cu foarte mare greutate ne-a dat acest numãr. În acelaşi timp pe una din înaintãrile fãcute la bancã de Sãvoiu Nicoleta Liliana am descoperit acest numãr dat acesteia încã din luna august.
Am înaintat adrese prin care demonstram cã motivaţia de denunţare a contractelor nu erau întemeiate deoarece noi depuseserãm toate diligentele pentru îndeplinirea punctului din contract, dar realizarea depindea de autoritãţile locale, respectiv Primãria.
Pentru unul din credite , respectiv linia de credit, în momentul în care se apropia de termenul pentru care fusese prelungit ni s-a comunicat cã nu va mai fi prelungit, drept pentru care am fãcut o cerere de prelungire cu care ne-am dus la directorul general Anca Paul Mihai. În timpul discuţiei, domnul director scuzându-se cã nu ştie despre ce este vorba a luat legãtura cu Ştefan Pop, iar în urma convorbirii care a avut loc, acesta ne-a transmis în timp ce vorbea la telefon cã cel cu care vorbeşte îi spune cã cel care a fãcut cererea de cumpãrare a creanţei are cumpãrãtor pentru casa care constituie garanţie pentru credite (cea situatã în B-dul Carol I nr.73).
Între timp, persoana care se ocupa de insolvenţã,respectiv Ionescu Ramona, a fost contactatã de Popescu Aurel angajat al ANAF sucursala Drobeta Turnu Severin care preluase dosarul de insolvenţã al SC ORTOPTIMED SRL. În urma discuţiilor purtate, acesta i-a recomandat sã nu se mai implice în acest dosar de insolvenţã , lucru care s-a şi întâmplat.
La prima întrunire a comitetului creditorilor în 24.09.2013, cererile fãcute de bancã şi de cei de la ANAF sunt identice cu cea fãcutã de numita Sãvoiu Nicoleta Liliana. în timpul şedinţei, relaţia dintre Popescu Aurel şi Bãltãţeanu Dragoş George, ca procurator al soţiei Sãvoiu Nicoleta Liliana, era mai mult decât evidentã. Toate propunerile fãcute de acesta fiind preluate de cãtre Popescu Aurel şi Budirincã Floricicã. Obedienţa lui Popescu Aurel faţã de Bãltãţeanu a mers pânã acolo încât acesta a fãcut tot posibilul sã înlãture de la masa credalã atât salariaţii cât şi o parte din chirografari, astfel încât sã rãmânã cu drept de vot doar: banca, cãmãtarul Sãvoiu Nicoleta Liliana, iar la chirografari doar Sãvoiu Nicoleta Liliana. În toata şedinţa Popescu Aurel sugera celorlalţi creditori, respectiv Administraţiei locale, cã nu pot vota altfel decât el.
În aceastã şedinţã Bãltãţeanu Dragoş susţinea înlocuirea lichidatorului judiciar propus şi aprobat la curtea de apel Craiova, respectiv Naidan Nicolae. Propunerea era pentru Popescu Emil cu care noi ca persoane fizice mai avusesem contre, fãcându-i acestuia plângere penala într-un alt caz. Ceea ce era frapant în cererile scrise ale celor trei (Sãvoiu, ANAF, banca) este faptul cã toţi trei trec acelaşi lichidator şi aceiaşi sumã ca şi renumeraţie pentru acesta. În concluzie, sunt identice doar scrise altfel.
Ulterior i-am întâlnit de mai multe ori la sediul ANAF atât eu cât şi alte persoane pe cei doi (Bãltãţeanu Dragoş şi Popescu Aurel), vizitele lui Bãltãţeanu la Popescu fiind de notorietate în instituţie.
La interval scurt de timp, respectiv pe 04.10.2013, au fãcut o nouã adunare a creditorilor, care s-a organizat în una din clãdirile cãmãtarului Bãltãţeanu Dragoş George şi de care am aflat întâmplãtor. Ducându-ne la adresa respectivã am constatat cã fostul nostru director economic este implicat în afaceri cu acesta şi cã îi furniza acestuia informaţii despre firma de la care i se ceruse sã demisioneze respectiv SC ORTOPTIMED SRL.
În urma unei sesizãri fãcute la poliţie de cãtre Sãvoiu Nicoleta Liliana ne-am trezit cu un control la firmã. Echipa era compusã din patru persoane şi culmea coincidenţei din ea fãcea parte şi comisarul Tuicã Costin, pe lângã Bãicuş Nicolae, Popa şi o doamnã. Aceştia au cãutat caietele pe care angajatele ţineau evidenta clienţilor care plãteau în rate, care nu se constituiau ca evideţã dublã, aşa cum fuseserã informaţi în sesizare de numita Sãvoiu Nicoleta, acesteia aducându-i-se la cunoştinţã de fostul director economic Cojocaru Marian. Au ridicat caietele gãsite şi au fãcut un proces verbal în urma cãruia au deschis un dosar de cercetare penalã pentru administratorul Ferariu Dorina.
De existenţa acestui dosar s-a folosit Sãvoiu Nicoleta Liliana. Printr-o adresã eliberatã de comisarul Tuicã Costin în care se specificã cã s-a început cercetarea penalã faţã de Ferariu Dorina, aceasta a fãcut cerere la judecãtorul sindic şi a cerut eliminarea creanţei lui Ferariu Dorina din tabelul creditorilor. Judecãtorul a dat curs cererii, chiar dacã în adresã era specificat cã este vorba doar de cercetare şi cã nu este o hotãrâre definitivã a vreunei instanţe de judecatã, şi a eliminat-o atât din tabelul creditorilor ca reprezentant al chirografarilor, cât şi din comitetul creditorilor.
Tot în aceastã perioadã fostul director economic a predat comisarului Tuicã caiete pe care le-a sustras cu mult înainte de a-şi da demisia şi pe care le-a ştampilat, cu o ştampilã pe care bãnuiesc cã şi-a fãcut-o dupã cea existentã, caiete pe care comisarul Tuicã a încercat sã le foloseascã în ancheta pe care o fãcea.
În interogatoriul pe care l-a luat angajatelor Olaru Cristina, Eftimie Patricia, Vasile Florina, acestea au recunoscut cã caietele prezentate în faţa lor şi pe marginea cãrora comisarul Tuicã Costin încerca sã le ia interogatoriu nu sunt cele ridicate de la societate în urma controlului. Cele ridicate de la firmã de cãtre echipã nu erau ştampilate, fapt consemnat şi în procesul verbal încheiat la data respectivã. L-au întrebat pe acesta de unde le are dar acesta a evitat rãspunsul.
Sãvoiu Nicoleta Liliana a fãcut o nouã sesizare la poliţie faţã de modul în care au fost înregistrate contractele de împrumut (acel de 140.000 lei şi cel de 120.000 lei) în contabilitate, fapt ce a condus la deschiderea unui nou dosar penal la adresa lui Ferariu Dorina pentru evaziune fiscala. Dosarul s-a concretizat cu o expertizã contabilã, care a constatat inexistenţa faptei de evaziune fiscalã.
Ajungând la concluzia cã în oraş nu avem cum sã dovedim cãmãtãria, datoritã posibilitãţilor financiare şi a plãţilor pe care le fãcea diferiţilor colaboratori, aşa cum s-a exprimat Bãltãţeanu Dragoş într-o discuţie faţã de o altã victimã a sa, am recurs la a face sesizare la DNA Craiova şi la DIICOT Mehedinţi în luna octombrie 2013.
Pe cea de la DIICOT Mehedinţi a preluat-o procurorul Şopalcã Constantin care, în urma discuţiilor purtate, a promis cã se va ocupa de caz dar în urma îmbolnãvirii acestuia dosarul a rãmas în aşteptare. La revenirea acestuia la serviciu în urma unei convorbiri, acesta ne-a spus cã nu se poate ocupa de dosar înainte de luna septembrie 2014. Între timp, în urma unor cercetãri fãcute de mine personal am mai depus la dosar probe care îi încriminau pe Bãltãţeanu Dragoş George, Sãvoiu Nicoleta Liliana, Cojocaru Marian şi alţii în constituirea de grup infracţional pentru cãmãtãrie, evaziune fiscala, divulgare de informaţii.
În luna aprilie 2014, dosarul de la DNA Craiova a ajuns la Procuratura Mehedinţi şi culmea coincidenţei procurorul care primeşte dosarul îl trimite la IPJ Mehedinţi. Cine credeţi ca îl primeşte spre a face cercetãrile? Comisarul Tuicã Costin.
La prima citare pe care mi-a fãcut-o am solicitat recuzarea acestuia ştiind atitudinea acestuia faţã de cazul în speţã, respectiv cã va încerca sã-l spele pe Bãltãţeanu Dragoş George şi Sãvoiu Nicoleta Liliana. Spre nesurprinderea mea, aceasta recuzare a fost ignoratã de procuror astfel încât acesta a fost menţinut în continuare ca şi comisar care ancheteazã cazul.
Avocatul care mã reprezenta observând audierile fãcute de cãtre domnul comisar Tuicã Costin, a sesizat faptul cã acesta încearcã sã evite anchetarea tuturor celor care puteau sã aducã lãmuriri faţã de numiţii Bãltãţeanu Dragoş George şi Sãvoiu Nicoleta Liliana astfel ca faptele fãcute de aceştia sã nu se încadreze în cele scrise în sesizarea de la DNA, respectiv cãmãtãrie, evaziune, divulgarea de informaţii, drept pentru care a fãcut o nouã cerere de declinare a celor ce se ocupã de anchetã spre cei de la Craiova.

prin care se propunea intrarea în insolvenţã cu reorganizare. Dosarul a fost judecat în completul de judecatã condus de judecãtorul Falcan Claudiu Daniel. Primul termen a fost pe 14.04.2014, iar judecata pe fond s-a fãcut pe data de 05.04.2014, datã la care judecãtorul a amânat pronunţarea pânã pe 19.04.2014 când a respins acţiunea, comunicarea nefãcându-se încã. Solicitarea fãcutã de Talpeş Albert Dãnuţ de a comunica hotãrârea deoarece pe data de 10.06. 2014 este pe rol judecarea pe fond a dosarului de insolvenţã 5772/101/2013 a rãmas fãrã un rãspuns în termenul cerut.
Culmea coincidenţelor este aceea cã dupã şedinţa din 10.06.2014 în care s-a cerut recuzarea judecãtorului Zoican Dorinel, recuzare pe care domnul judecãtor s-a grãbit sã o supunã analizei unui alt complet astfel încât sã poatã da hotãrâri în continuare în acest dosar, a doua zi respectiv 11.06.2014 a sosit şi comunicarea din dosarul lui Talpeş Albert Dãnuţ 11933/101/2013, astfel încât hotãrârile în ceea ce priveşte dosarul 5772/101/2013 de insolvenţã sã fie deja publicate şi sã-şi producã efectul.
Înainte de a continua trebuie sã spun despre existenta unui conflict cu lichidatorul Popescu Emil. Tot în aceiaşi perioadã Oprea Doru, era asociat unic la firma SC ORTOPTIMED 2009 SRL ce avea ca obiect de activitate comercializarea produselor tip plafar. Datoritã faptului cã în mod neîntemeiat lichidatorul i-a atras rãspunderea materialã i-am fãcut o plângere penalã, care este încã în stare de judecatã.
În una din şedinţele de la tribunal avocatul Ghenciu Claudiu, reprezentant al lui Sãvoiu Nicoleta Liliana (şotia lui Bãltãţeanu Dragoş George) şi indirect al SPRL-ului lichidatorului Popescu Emil, pentru care acesta are reprezentare în alte procese de insolvenţã, cere judecãtorul sindic Zoican Dorinel schimbarea lichidatorului. Cu toate cã procesele verbale ale adunãrilor creditorilor prin care se propunea în mod explicit numirea celui mai de sus ca lichidator, erau contestate la Curtea de apel Craiova şi încã nu fuseserã judecate, judecãtorul Zoican Dorinel stabileşte schimbarea vechiului lichidator Naidan Nicolae cu cel cerut în mod explicit de cãmãtar.
Odatã numit lichidator, Popescu Emil începe operaţiile ce trebuie sã conducã la satisfacerea cererii cãmãtarului, respectiv declararea falimentului firmei pentru a intra în posesia patrimoniului acesteia.
Printr-un supliment la raportul celuilalt lichidator judiciar noul lichidator Popescu Emil prezintã o analizã sumarã şi defavorabilã a situaţiei financiare a societãţii şi înainteazã judecãtorului sindic cerere de schimbare a mea din administrator special şi de intrare în faliment.Cu toate cã prezentasem o analizã economico-financiarã fãcutã de un expert contabil din care reieşea creşterea economicã pe care o înregistra societatea din momentul numirii mele de cãtre fostul lichidator, judecãtorul Zoican Dorinel a hotãrât schimbarea mea din administrator special şi numirea lui ca administrator judiciar. Cererea de intrare în faliment i-a fost respinsã ca prematurã pentru a nu bate la ochi cã îi aproba acestuia totul.
În data de 28.03.2014, la ora15.00, fãrã a anunţa în vreun fel, în timp ce eram plecat din localitate nou numitul lichidator, respectiv Popescu Emil, a venit însoţit de trei angajaţi şi de alţi trei paznici la punctul de lucru situat în B-dul Revoluţiei Nr.1, şi a început un scandal monstru în faţa angajatelor şi a clienţilor ţipând cã el este noul administrator al firmei şi cã a venit sã închidã magazinul pentru cã vrea sã facã inventar ca sã vadã patrimoniul societãţii.
Încercãrile susţinute ale şotiei de a purta o discuţie civilizatã cu numitul Popescu Emil au fost zadarnice, deoarece acesta sub acoperirea celor trei paznici ameninţa în permanenţã cã el a venit sã închidã unitatea pentru cã aşa a hotãrât el. Pentru cã nu a vrut sã schimbe închizãtorile la uşi acesta a început sã profereze ameninţãri repetând cu obstinaţie cã noi nu ştim ce înseamnã sã fii numit administrator şi ce responsabilitãţi are el vis a vis de bunul mers al firmei. Sosind şi eu la magazin, în contextul în care erau deja acolo atât angajaţi ai firmei cu care aveam contract pentru asigurarea protecţiei magazinului, aceştia chemaserã şi poliţia localã pentru cã nu se putuserã înţelege cu Popescu Emil, am convenit cã a doua zi sã revenim şi sã efectuãm inventarul. În mod abuziv, sub ameninţarea cã el ne face dosar penal, a pus sigiliu pe uşile magazinului urmând a ne întâlni a doua zi pentru efectuarea inventarului.
Pe toatã perioada discuţiilor purtate Popescu Emil voia sã ne bage pe gât instalaţii de supraveghere video pe care urma sã le instaleze firma care îi furnizase paznicii şi care urma sã efectueze şi înregistrãrile. Întrebându-l cine plãteşte aceastã investiţie, acesta mi-a rãspuns cã firma. Atunci i-am spus cã firma nu poate susţine o astfel de investiţie, dar dacã doar aşa putem continua activitatea atunci sunt de acord. Când i-am spus cã sunt de acord cu instalarea camerelor de supraveghere, dar sã fie fãcutã de firma cu care aveam contract pentru cã înregistrarea va fi fãcutã şi reţinutã la Bucureşti unde este sediul firmei, acesta nu a mai insistat .
Dupã închiderea magazinului sub acoperirea numirii ca lichidator a pus paza de la firma care îi dãduse pe cei trei paznici, şi al cãrui patron are un conflict cu firma noastrã (Cu ceva timp, în urma unui control oftalmologic fãcut, şi-a comandat lentile speciale foarte scumpe şi sub auspiciul cã nu este pregãtit financiar în acel moment a insistat sã i le comandãm cã nu se pune problema achitãrii. Cunoscând persoana cu care acesta venise şi o recomandase, persoanã serioasã cu care mai procedasem aşa, i-am comandat lentilele, dar acesta nu a mai venit sã le achite astfel încât acestea au rãmas în stoc).
Am fãcut inventarul pe data de 29.03 şi 30.03, inventar care s-a fãcut doar în încãperile de la parter iar la mansardã s-a deschis doar pentru a pune sigilii pe geamuri. Începând cu data de 31.03.2014, sub motivaţia cã el nu are încredere în angajate şi cã acestea trebuie sã-i depunã lui garanţii mobiliare şi sub acoperirea aşa ziselor sigilii aplicate, magazinul a rãmas închis şi firma nu a mai desfãşurat nici o activitate specificã.
Începând cu aceastã datã lichidatorul a început sã facã toate demersurile pentru a ne bãga în faliment aşa cum îi cerea cãmãtarul Bãltãţeanu Dragoş George, procurator pentru şotia Sãvoiu Nicoleta Liliana reprezentatã de avocat Ghenciu Claudiu, avocat ce a mai reprezentat şi mai reprezintã SPRL-ul lui Popescu Emil în dosare de insolvenţã.
În discuţiile purtate la sediul lichidatorului judiciar din Str. Zãbrãutului Nr. 7, prin care îi solicitam sã deschidã magazinul şi sã ne continuãm activitatea, acesta repeta în continuu cã el nu are încredere în angajaţi şi cã are nevoie de garanţii imobiliare.
Începând cu aceastã datã (31.03.2014) angajatele au fost în repetate rânduri la sediul lichidatorului explicându-i situaţiile financiare dificile în care se aflã (au copii în întreţinere, cheltuieli cu întreţinerea apartamentelor şi rate la bancã) şi sã le explice în ce raporturi se aflã cu firma. Acesta le repeta cã el nu are nimic cu a relua activitatea, dar în acelaşi timp cerea în continuare garanţiile imobiliare pentru cel ce preia gestiunea. Ştiind aceasta, am luat legãtura cu cineva care lucrase ca gestionar în cadrul M.A.I. şi cu care am fost la lichidator pentru a prelua gestiunea şi a depune garanţia cerutã. Aşa cum era de aşteptat acesta a refuzat, motivând cã urmeazã sã se întruneascã comitetul creditorilor care va hotãrâ falimentul.
Întâlnindu-se cu unul din angajaţii lichidatorului, pe nume Ianaş Marian, Olaru Cristina l-a întrebat când va începe munca. Acesta i-a spus cã ,,nu vrea ţiganu ãla bãtrân sã vã mai lãsãm sã lucraţi, cã vrea ca firma sã intre în faliment. Nu ştiu cine este acel ţigan dar ştiu cã aşa cum a procedat lichidatorul confirmã cã acesta este condus de o terţã persoanã, care are interes faţã de imobilul situat pe B-dul Carol I , Nr. 73.
Activitatea a încetat, iar acţiunile lichidatorului s-au dovedit a fi acţiuni ce se fac în cazul societãţilor ce au cerut direct falimentul şi nu ca cele ce au solicitat reorganizarea.
În toatã perioada care a urmat închiderii magazinului, clienţii care îşi comandaserã ochelari au continuat sã vinã pentru a-şi ridica marfa ce o plãtiserã sau la care dãduserã avans. Unii au fãcut plângere la protecţia consumatorului, cei de la protecţia consumatorului venind la sediul firmei pentru a constata cele reclamate şi a ne anunţa cã riscãm sã primim amendã, care nu este prea micã. Anunţând lichidatorul, acesta a spus cã pe el nu-l intereseazã acest aspect pentru cã el hotãrãşte ce şi cum se face cu firma.
Vãzând acţiunile administratorului judiciar am fãcut o plângere cãtre judecãtorul sindic Zoican Dorinel, plângere în care îi arãtam acestuia ce se întâmplã şi cã, deşi nu era pronunţat falimentul, acţiunile lichidatorului sunt asemãnãtoare ca în cazul falimentului, cerându-i acestuia sã constate cã firma are pierderi zilnice de 3.000 lei . Judecãtorul în loc sã analizeze acţiunile lichidatorului a deschis un nou dosar ca pentru pagube ce le-ar produce lichidatorul firmei . Am constatat cã orice plângere în care vrei sã araţi realitatea poate fi contracaratã prin divizare.
Începând cu data încetãrii activitãţii de la punctul de lucru din B-dul Revolutiei, toate acţiunile noului administrator judiciar sunt îndreptate spre a îngloda firma în datorii.
Astfel:
Angajatele au rãmas prinse în continuare (nefiind declarate prin REVISAL în şomaj) astfel încât toate datoriile firmei cãtre ANAF, pe lângã faptul cã au rãmas neachitate , creşteau în mod artificial.
La sesizãrile repetate pe care le-am fãcut instanţei, respectiv domnului judecãtor Zoican Dorinel, de existenţa dosarelor penale în cercetare vis a vis de cei doi, care au ca scop dovedirea faptului cã aceştia nu au sumele înscrise în tabelul creditorilor, acesta le-a ignorat. Nu tot acelaşi lucru a fãcut şi faţã de sesizarea fãcutã de Sãvoiu faţã de Ferariu cãreia i-a dat curs.
Asociatul Talpeş Albert Dãnuţ a depus pe data de 16.12.2013 cerere în anularea hotãrârii AGA a deciziei adunãrii generale a asociaţilor SC ORTOPTIMED SRL.
Utilitãţile plãtite de firma (apã, gunoi, cãldurã, curent electric) nu au mai fost plãtite, iar pe lângã sumele curente se adunã şi penalitãţile de rigoare.
Nu au fost depuse declaraţii la ANAF şi nici bilanţul la 31.12.2013, care se depune în luna mai.
În data 09.05.2014, în urma convenirii anterioare, lichidatorul a venit la sediul din B-dul Carol l nr.73 unde a filmat cu un cameraman exteriorul clãdirii şi toate interioarele. Dupã aceea s-a fãcut un inventar cu aparatura, mobilierul existent şi contractele de închiriere pentru spaţii dintre SC ORTOPTIMED SRL şi: SC DMD MEDIA SRL, SC LA CASA ULTIMULUI ROMANTIC SRL ŞI OPREA NICOLAE. Aşa cum declarase anterior, vis a vis de aceste contracte, le-a denunţat, invocând o adunare a creditorilor care hotãra anularea acestora şi care cerea renegocierea preţului de închiriere pe baza unei oferte de preţ din partea chiriaşilor. Bineînţeles toate ofertele de preţ au fost refuzate, dar administratorul judiciar nici nu a propus un preţ de închiriere din partea comitetului creditorilor.
Din ziua inventarului, sub auspiciu pãstrãrii patrimoniului, administratorul judiciar a angajat o nouã cheltuialã. A pus o firmã de pazã, sã asigure paza permanentã la sediul din B-dul Carol l, paza care este şi actualmente .
Cele douã firme care aveau în chirie spaţii în clãdire şi care aduceau un venit societãţii au fost nevoite sã plece, încetând totodatã şi plata datoriilor.
În data de 15.05.2014, Popescu Emil cu angajaţii sãi au blocat maşina Dacia DUSTER care era luatã în leasing pe firma. Aşa cum afirmase într-o conversaţie cu cãmãtarul, lichidatorul trebuia sã facã totul pentru a nu mai avea mijloc de deplasare, pe lângã acela de a nu mai avea activitate şi deci de a nu mai dispune de bani. Pentru cã maşina era încã neachitatã, acesta a achitat diferenţa astfel încât aceasta sã nu fie ridicatã de firma de leasing. Aceasta este o dovada a faptului cã lichidatorul nu urmãreşte altceva decât obţinerea pe nimic a patrimoniului societãţii în cazul falimentului propus de el şi eventual aprobat de judecãtor.
Deoarece eu am deblocat maşina şi am dus-o la service unde avea deschisã o fişã de daune şi trebuia reparatã, lichidatorul i-a pus la dispoziţie lui Bãltãţeanu Dragoş George imaginile filmate cu maşina şi la pus sã facã reclamaţie pentru furt la IPJ Mehedinţi (acesta neavând nici o calitate, în afarã de faptul cã este cãmãtar şi şotul numitei Sãvoiu Nicoleta Liliana).
Aşa cum rezultã din toate acţiunile întreprinse pânã în acest moment, dorinţa expresã a lichidatorului este aceea de a mã scoate pe mine şi familia din spaţiul clãdirii din B-dul Carol I nr. 73, care este locuinţã pentru mine şi familie.
Confesiunile unui lichidator:
Odatã introdusã firma în insolvenţã, se depun toate diligenţele pentru a o pune în incapacitate de platã faţã de furnizori, faţã de utilitãţi, faţã de împrumuturile luate de la bãnci, faţã de taxele la stat (atât locale cât şi centrale). Lucrãtori principali în aceste demersuri sunt lichidatorul (care spune cã are grijã de cererile creditorilor) şi judecãtorul care aprobã tot ceea ce cere lichidatorul şi respinge tot ceea ce cere firma în insolvenţã, astfel încât în cel mai scurt timp posibil sã poatã fi cerut falimentul.
Odatã declarat falimentul lichidatorul, care în prealabil ştie cu cât vor sã cumpere persoanele interesate patrimoniul societãţii, se face cã face evaluãri ale patrimoniului pe care îl scoate ulterior la vânzare la preţuri modice. Aceste preţuri sunt aduse la nivelul cerut de cei interesaţi prin licitaţii repetate, iar atunci când nici nu te aştepţi obiectivele firmei sunt vândute iar tu afli despre vânzare ulterior.
Banii daţi pe obiectivele firmei sunt cele înscrise în acte, dar cel ce cumpãrã ştie de la bun început cât trebuie sã mai primeascã fiecare jucãtor din acest puzle, astfel încât acestora „nici gura nu le miroase, nici ceapã nu au mâncat”.
Astfel, persoane care în aparenţã par oneste şi fãrã nici o patã, prin participarea directã sau prin interpuşi la licitaţie, reuşesc sã dea o alurã legalã întregii operaţiuni.
Aşa fac unii avere (direct şi indirect)!
Nicolae Oprea

Tags:

About autor