S-a încheiat proiectul pilot de limba românã în Serbia de Rãsãrit

Românii din Valea Timocului şi-au vãzut împlinit primul vis legat de afirmarea identitãţii lingvistice din ultimii 200 de ani, dupã ce autoritãţile şcolare din Serbia au acceptat primul proiect experimental de învãţare a limbii române cu elemente de culturã naţionalã, în 13 şcoli din comunele Bor, Zajecear şi Negotin. Urmeazã o anchetã a Ministerului Educaţiei, dupã care noul an şcolar 2013 – 2014 ar putea aduce fraţilor noştri mult aşteptatele ore de limba maternã în şcoli.

Proiectul pilot de studiere a limbii române cu elemente de culturã naţionalã în şcolile din Valea Timocului – Serbia a început în luna aprilie, dupã ce autoritãţile de la Belgrad au ales câteva şcoli din oraşele Bor, Zajecear şi Negotin, iar Consiliul Naţional al Minoritãţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS) s-a implicat în pregãtirea proiectului. În prealabil, înainte de începerea efectivã a cursurilor, în Timoc a avut loc şi o vizitã a Înaltului Comisar OSCE pentru Minoritãţi Naţionale, Knut Vollebaek, iar în zonã a apãrut prima organizaţie profilatã expres pe sprijinul pãrinţilor români care vor introducerea în şcoli a limbii române – Asociaţia Pãrinţilor care doresc limba românã în  şcoli pentru copiii lor „Sandu Timoc”, o asociaţie condusã de doamna Jasmina Glişici. Este adevãrat cã proiectul a fost privit cu scepticism la început, nimãnui nevenindu-i sã creadã cã dupã aproape 200 de ani de asimilaţie ar putea sã aparã semne de normalitate. Proiectul pilot a fost programat pentru un numãr de 13 şcoli din Bor, Zajecear şi Negotin, antrenând peste 600 de copii. Fireşte cã pe parcurs au apãrut o serie de imperfecţiuni şi stângãcii, iar o parte din copii s-au retras, fie din cauza programului şcolar încãrcat, fie din cauza distanţelor pe care trebuiau sã le parcurgã din satele de domiciliu pânã la şcoala din oraş, însã ideea în sine şi deschiderea autoritãţilor şcolare de la Zajecear şi Belgrad s-a dovedit un pas uriaş înainte. „Dupã mai mulţi ani de discuţii şi încercãri, respectiv luni întregi de pregãtire, ziua de vineri, 5 aprilie 2013, va rãmâne scrisã cu litere de aur în memoria neamului românesc din Serbia. Un vis secular a devenit realitate. Sute de elevi ai şcolilor generale din oraşele Negotin, Zajeèar şi Bor sunt încadraţi în proiectul pilot privind introducerea limbii române cu elemente ale culturii naţionale ca obiect de studiu facultativ”, scria în aprilie 2013 secretarul general al CNMNRS – Marcel Drãgan în ziarul „Libertatea” din Pancevo – Voivodina.

Începutul

Dupã momentul istoric al discuţiilor oficiale de la Bruxelles dintre România şi Serbia consemnat la 2 martie 2012, ideea studierii limbii materne în şcoli de cãtre românii din Valea Timocului a început sã capete conturul unui vis realizabil. Primele coordonate au fost trasate de cãtre liderul Asociaţiei pentru Cultura şi Tradiţia Rumânilor „Dunãrea” din Kldovo – Tihan Matasarevici, care a reuşit sã rãzbatã prin hãţişul legilativ şi sã obţinã aprobãrile necesare atât de la Ministerul Educaţiei din Serbia, cât şi de la Inspectoratul Şcolar Regional de la Zajecear, pentru a încrie la şcoalã 155 de copii, de la pãrinţii cãrora a obţinut semnãturi. Din pãcate, la Kladovo nu a fost aprobatã introducerea proiectului pilot, însã toatã lumea a înţeles faptul cã aici a început materializarea unui vis secular al fraţilor noştri. Coincidenţa a fãcut ca pe data de 5 aprilie 2013, atunci când a fost inaugurat proiectul, la Donji Milanovac, sã se desfãşoare Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români la care a fost prezent şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David. Pe 5 aprilie 2013, elevii de la Şcoala „Desanka Maksimoviæ” din Zaiecear s-au bucurat de întâlnirea cu ministrul Cristian David, cu Excelenţa Sa ambasadorul Daniel Banu şi cu consulul general al României la Zaiecear, Iulian Niţu. Delegaţia României a avut întrevederi şi cu  şeful Inspectoratului Şcolar din Zaiecear, Dragoslav Mariæ, respectiv cu reprezentanţii Consiliului Naţional Român, Marcel Drãgan şi Anişoara Ţãran, precum şi cu Doru Ursu, prezent în numele Institutului de Culturã al Românilor din Voivodina. Cu aceastã ocazie, ministrul român şi-a exprimat satisfacţia pentru începerea realizãrii proiectului amintit, precum şi convingerea cã de la toamnã limba românã se va învãţa într-un numãr şi mai mare de şcoli. Cu toţii au asistat la o orã de limba românã predatã de profesoara Rodica Ţãpârgea. Ministerul Educaţiei din Serbia a aprobat derularea proiectului în duratã de douã luni şi jumãtate. De altfel, pentru participarea în cadrul acestui proiect au fost anunţaţi 895 de elevi ai şcolilor generale şi 626 de elevi ai şcolilor medii. Fiind vorba de un proiect pilot, nu a fost posibil sã fie încadraţi cu toţii. La întâlnirea cu Vesna Fila, adjunctul ministrului pentru Învãţãmânt al Republicii Serbia, s-a stabilit cã, în cadrul acestui proiect, primii paşi spre învãţarea limbii române îi vor face 420 de elevi din 13 şcoli elementare (plus şcolile lor afiliate) din Bor, Zaiecear şi Negotin, iar cursurile sã fie ţinute de profesori din Voivodina, care se vor deplasa în zonã o datã pe sãptãmânã. Este vorba de 6 profesori de limba românã şi 2 coordonatori pe clase, cu licenţã. A urmat organizarea acestor cursuri, stabilirea unei programe intensive sau a unui plan de activitate. Profesorii au cãzut de acord ca, împreunã cu d-na Elena Cojocar, sã fie pregãtit materialul didactic. Administraţia Şcolarã din Zaiecear a stabilit orarul şi au fost formate grupele de elevi. S-au format 8 grupe în Zaiecear unde au predat 4 profesori (Rodica Ţãpârdea, Romaniţa Glanda Crãciun, Firuţa Blaj şi Elena Modoşanov), 6 grupe la Bor cu 3 profesori (Elena Cojocar, Olimpiu Bugar şi Norica Raşa), toţi cu câte 4 ore, iar la Negotin 3 grupe şi un profesor (Anişoara Ţãran) cu 6 ore.

Speranţe şi nemulţumiri

Liderii comunitãţii româneşti din Timoc aşteaptã acum cu sufletul la gurã rezultatele anchetei Ministerului Educaţiei şi fireşte întroducerea limbii române în şcoli de la 1 septembrie 2013, odatã cu începutul noului an şcolar. Fiind primul proiect de acest fel, pe parcursul derulãrii lui au apãrut şi unele imperfecţiuni, legate de organizare, dar şi abandonare din parte copiilor, însã liderii comunitãţii spun cã proiectul a tras primul semnal pozitiv şi cã a adus primii paşi înainte spre normalizarea respectãrii drepturilor românilor din aceastã zonã. Dragoslav Marijacici – liderul PDRS Şipikovo a precizat: „Au apãrut pe parcurs probleme, în special legate de transportuil elevilor din zonele rurale cãtre şcolile organizate doar în cele trei oraşe, iar câţiva copii au renunţat, dar eu cred cã acum nu mai e cale de întoarcere şi din toamnã vom avea cursuri în şcoli”. Tihan Matasarevici spune cã „indiferent de problemele apãrute pe parcurs, e primul proiect de acest fel şi trebuie luatã partea bunã a proiectului, adicã deschiderea autoritãţilor sârbe şi faptul cã nu mai existã cale de întoarcere”. Fostul vicepreşedinte al PDRS, Novica Niagoievici spune şi el cã este un pas înainte: „Este bine cã s-a deschis un drum, dar trebuie sã insistãm ca el sã continue şi sã avem ore de limba românã în şcoli!”.

Romeo Crîşmaru

 

Tags: ,

About autor