Sucã, felicitãrile de partid şi televiziune, miliarde date pe sãrbãtori şi lumina stinsã di la RAAN

Mã nepoate, tot trecurã sãrbãtorile şi dacã nu vi se descreţirã frunţile, zisei sã vã spui una de-o fãcu Sucã-n armatã, cã poate vã mai reveniţi. Cã la câte fãcu nerodu, am ce vã spune.

Pã, stai sã vezi, cã s-apucã cu juratu de pretin al lui, cu care plecasã la armatã-npreunã, cu Saiche a lu Zãpãcitu, şi-ntr-o noapte întoarsãrã uşor patu în care dormea comandantu de grupã. Îl întoarsãrã cu capu la picioare, ştii? (Da’ omu sãracu, avea patu lipit de parete şi ierea-nvãţat sã sã dea jos din pat pe partea dreaptã (Sucã şi Saiche întoarsãrã patu, cum vã spusãi, şi pi la mghiezul nopţii, strigã Sucã o datã, cât îl ţinurã bojogii:

- Alarmããã…! Deşteptarea…rea!  (Comandantul de grupã, sãracu, sãri din pat la datorie, da’ sãri drept în zid, cã iel ierea învãţat pe dreapta, cum vã spusai). Dete omu cu capu în zid, de-i trebuirã fr’o trei sferturi de ceas, pe urmã, ca sã sã dezmeticeascã, cã nu mai ştia pe ce lume ie. Fugea pin dormitor şi urla:

- Alarmããã…! Alarmããã…!

Dupã ce sã dezmetici, îl aflã pe Sucã, îl scoasã la raport şi-l bãgã iar la arest pe fr’o zece zile!

Când ieşi Sucã, mai fãcu şi altele, da va spui io altãdatã.

Cã deocamdatã îl avem şi noi pe Sucã al nostru. Şi nu ie singuru.

Pã dupe ce dete fro patru miliarde pe Zâlele oraşului, unde sã cãlcarã toţi în picioare, numai sã ajungã la o acadea scumpã, nea Gherghe nu sã mai vãzu. Pã nu sã mai vãzu, cã probabel trebuia sã taie mielu şi sã primeascã lumina, sã sã vadã mai bine gropile din oraş. Cã în afarã de cârciumi şi magazine şi aşa nu avem ce produce. Nici cu fotbalu nu stam mai bine, ca e bun numai în campanie, dupe aia sã sã aleagã prafu, cã de plãtit jucãtorii nu se pune problema. Altele sunt grijile, cum sa ajungã parandãrãtu unde trebe, cum sã sã cheltuiascã pe şuşanele şi de-alde astea.

Cã de când a revenit şi nea Duicu şef de şef peste judeţ, parcã şi ouãle lu nea Sârbulicã s-au înmulţit, pesemne cã sã întãreşte coaja şi poate cã mai dã vreun semn, ceva. Cum îi dete şi lu nea Trancotã, de încurajare.

Da înainte de sãrbãtori, mai furã şi zâlele dinaintea Paştelui, ãlea din sãptamâna patimilor şi sã vezi minune: curgeau felicitãrile şi cãtre media de partid şi cãtre Femina dinspre toate primãriile din judeţ, dinspre consiliul judeţan şi prefecturã, dinspre directorii de deconcentrate… Ce mai!

Cursãrã felicitãrile da cursãrã şi ajutoarele, de sã fãcusãrã cozi, parcã era înainte de alegeri. Nu sã ştie dacã ajutoarele erau şi din partea şparlamentarilor, cã ei nu sã vãzurã, aşa cum nu sã vãd nici pe la cabinetele pentru care deconteazã cheltuielile.

Venirã felicitãrile, ca la inundaţii, când se revãrsau apele peste lucrãrile fãcute de mântuialã din ultimii ani, da pe multe milioane de euro. Cei mai cu moţ erau foştii portocalii care acu cicã sunt social-democraţi. Da cursãrã felicitãrile şi pin cutiile poştale, cu greşeli şi prescurtãri, cum sã poartã pe la docenţi. Dacã or fi fost fãcute pe bani publici, atunci organele abilitate musai sã sã autosãsizeze. Dacã-s fãcute din parandãrãt atunci e de înţeles…

Cum dupã revoluţie tot omu vru sã aibã casa lui, bãieţii dãştepţi prinsãrã momentul şi fãcurã pe toate cursurile de ape balastiere cu sau fãrã avize, dupã culoarea ãlor de la putere. Cã  doar de la putere le vine decontarea.

Mã nepoate, da nea Stãnişoarã de când trecu la liberali, nu sã mai vede şi nici nu sã mai aude, pesemne o fi în silenzio stampa. Doar ceva osanale sã mai ridicã pi la televiziune, da în rest ie linişte pi la noii liberali. Pã dupe atâta miel şi ouã roşii, pesemne cã nici nu şi-au revenit prea bine, unde mai pui cã nici nu sã poate sã vorbeascã cu gura plinã. Da nici cu Marghioala lu Fleaşcã nu mi-e ruşine, cã nu s-a mai dus anu ãsta la bisericã, cã avu invitaţie la  inagurarea lu Marinaru lu mâţu, aşa cã ie slobodã la gurã pentru ‘mnealor.

Mã nepoate, dacã sã dusãrã sãrbãtorile, io zâc cã ie timpu sã ne apucãm de treabã, cã de la începutu anului nu sã vede nimic bun şi lumina di la capãtu RAAN-ului s-ar putea sã sã stingã şi atuncea n-o sã ne fie prea bine. Nu cã acuma ne-ar fi, dar tot mai licãre câte ceva. Poate dã o mânã de ajutor şi mehedinţeanu nominalizat la fotoliu de ministru al sãnãtãţii, dupã ce-şi fãcu clinicã medicalã la etaju din centru Severinului. Cã doar e dr şi medic. Vã lãsãm sã ghiciţi, cã şi aşa trebuie sã gãsîţ şi pe cea care va avea grje de vestigiile istorice ale acestei zone, adicã de Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.

Pãnã data viitoare, sã mai fiţi odatã iubiţi şi optimişti!

&

Best online casino canada online casino bonus online casinos in canada.

About autor