Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale Ţãrii

Perioada de dinaintea Sfîntului Paşti, numitã şi Sãptãmîna Patimilor, sãptãmîna sfînta şi binecuvantatã, cînd credincioşii se pregãtesc sã primeascã lumina Învierii, este presãratã cu frumoase rînduieli şi obiceiuri strãvechi, care trebuie ţinute din Duminica Floriilor – momentul intrãrii lui Iisus în Ierusalim – şi pînã la rãstignirea Sa, în Vinerea Mare.

În Lunea Mare, în Marţea Mare şi în Miercurea Mare, trebuie sã se cureţe casa, curtea, grãdina, livada, sã se aeriseascã, sã se termine lucrul la cîmp, sã se spele geamurile ca sã intre lumina. Se spune cã dacã în aceste zile, bãrbaţii le sînt de ajutor casei şi nevestelor, tot restul anului le va merge din plin.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii. Femeile trebuie sã meargã la biserica sã împartã colaci din aluat de post, fructe, miere şi vin, iar bãrbaţii sã aprindã focuri rituale în curţi, în grãdini, pe dealuri, pentru sufletele morţilor care se spune cã se reîntorc la casele lor. Tot în aceastã zi, trebuie sã se vopseascã ouãle, sã se coacã pasca şi cozonacii. Tradiţia spune cã este bine sã pãstrezi un ou roşu pînã la Paştele viitor, şi nu este bine sã dormi în aceastã zi. Se crede cã cine doarme în Joia Mare, va lenevi tot anul. În Joia Mare, cînd au avut loc cele mai importante ritualuri: spãlarea picioarelor ucenicilor de cãtre Iisus, Cina cea de Tainã, rugãciunea din grãdina Ghetsimani şi vinderea lui Iisus de cãtre Iuda, are loc Denia celor 12 Evanghelii. E bine sã se aprindã lumînãri la ferestre, cãci potrivit credinţei populare, în aceastã searã lumea celor vii se întrepãtrunde cu lumea morţilor.

Tradiţia spune cã fetele trebuie sã-şi punã 12 dorinţe pe aţã, fãcînd cîte un nod dupã fiecare evanghelie, dezlegate dupã Înviere, ca sã se împlineascã. Aţa se pune sub pernã, ca sã-şi viseze ursitul. Mai mult, în credinţa popularã, cei care ţin post din Joia Mare şi pînã în Paşti vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltã.

În Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacã, e bine sã se ţinã post negru, sã nu se facã treabã în gospodãrie, sã nu se pregãteascã mîncãruri şi sã ducem flori la bisericã. Se spune din bãtrîni cã, aceia care vor ţine postul negru vor fi feriţi de boli tot anul şi vor avea belşug şi spor în toate. Cine poate şi are curaj, e bine sã se scalde în rîuri pentru a fi sãnãtos tot timpul anului, iar seara sã se meargã la bisericã pentru trecerea pe sub Sfîntul Aer, procesiune simbolizând suferinţa prin care a trecut Îisus pe drumul Crucii. Tot în Vinerea Mare, nu se consumã oţet şi urzici. Pe cruce, Iisus a fost bãtut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet.

În Sîmbãta Mare, conform tradiţiei strãvechi, femeile se spalã pe cap, se piaptãnã, se îmbracã în haine curate, se închinã şi se roagã la icoane, apoi pot termina toate treburile casei. Vasele în cuptor, trebuie puse doar cu mîna dreaptã, iar numãrul tãvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie sã fie cu soţ, altfel pot apãrea necazuri în anul care urmeazã. Tot în aceastã zi e bine sã se pregãteascã mielul sacrificat, sã se facã ultimele pregãtiri pentru masã şi sã se pregãteascã hainele noi pentru Înviere şi un coş cu ouã roşii, pascã, cozonac, sare, usturoi, fripturã de miel. E bine sã mergem la Deniile din fiecare zi ale Sãptãmînii Mari, unde pe lîngã slujbele speciale, se ţin predici pentru sufletele noastre şi pentru iertare de pãcate. Sãptãmîna Patimilor se încheie cu noaptea Învierii, cînd lumea merge la bisericã pentru a lua luminã sfîntã de la preot. Altã tradiţie spune cã în Sãptãmâna Mare e bine ca toţi credincioşii sã ierte şi sã se împace cu cei cu care au fost în duşmãnie.

- La Înviere este bine sã te îmbraci cu o hainã nouã, îmbrãcãmintea nouã, la fel ca şi apa, are un rol purificator.

- În ziua de Paşti nu este bine sã dormi, pentru cã în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mînca semãnãturile, recolta va fi distrusã şi te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea sã lucrezi cîmpul.

- Lumînarea de la Înviere trebuie pãstratã în casã şi aprinsã în caz de boalã, calamitãţi naturale, supãrãri.

- În dimineaţa Paştelui e bine sã priveşti prima datã într-o cofa cu apã neînceputã. Se spune cã vei avea vederea bunã în restul anului. – Un alt obicei spune cã e bine sã te speli pe faţã cu apa neînceputã dintr-o canã nouã, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bãnuţ de argint şi un fir de iarbã verde, semne ale sãnãtãţii, prosperitãţii şi sporului în toate.

- În ziua de Paşti nu se mãnîncã oul cu sare, se spune cã transpiri tot anul.

- Pasca, crucea de pe ea sau anafura sînt considerate de leac, de aceea se pãstreazã bucãţi din ele peste an.

- Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursã de belşug, sãnãtate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv cã aceluia cãruia îi va cînta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomanã sãracilor.

- La masa de Paşti e bine sã mãnînci mai întîi un ou, se crede cã acesta aduce sãnãtate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasãre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasãrea.

- Cu cine ciocneşti ouãle vopsite în ziua de Paşti, te vei întîlni în lumea cealaltã.

- Dacã pãstrezi un ou roşu 40 de zile dupã Paşti şi nu se stricã, vei avea noroc tot anul.

- De Paşti se aşezã o bucãţicã de fier sub prag , ca o protecţie pentru casã.

- Dacã prima persoanã care îţi intrã în casã este bãrbat, vei avea noroc tot anul.

- De Paşti, existã credinţa cã cerurile se deschid, permiţînd sufletelor celor morţi sã se întoarcã acasã, pentru a-şi proteja rudele dragi.

- Se spune cã cei ce mor în duminicã de Paşti sînt scutiţi de Judecata divinã, sufletele lor ajungînd direct în rai.

- Copii nãscuţi de Paşti sînt binecuvântaţi, avînd o viaţã luminatã şi presãratã cu noroc toatã viaţa.

 

Tags: ,

About autor