CINE (MAI) CONDUCE ROMÂNIA?(11)

Cazul Hayssam – scurtã rememorare

   Vã mai amintiţi cazul Omar Hayssam? Vã mai aduceţi aminte de fuga lui Hayssam din România, o evadare  din cercul de atenţie al oficialilor de cercetare penalã şi al serviciilor secrete româneşti? Desigur, cã da, aşa cum, la fel de bine, vã amintiţi de înscenarea acestei fugi, practic o scoatere din ţarã a celebrului interlop sirian cu concursul autoritãţilor româneşti, supervizate de însuşi preşedintele Traian Bãsescu. De curând, aflãm de pe Twitter Yahoo, 23 noiembrie a.c. cã Omar Hayssam a fost condamat la 16 ani închisoare în dosarul în care este acuzat cã a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, pe care le-a trimis în Siria şi Egipt, la firmele controlate de el. Din aceeaşi ştire, ne reamintim şi alte amãnunte ale “Cazului Hayssam”: <Potrivit MEDIAFAX, în 20 septembrie 2005, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecatã a lui Omar Hayssam, Omar Mohamad şi Quasim Essa, pentru înşelãciune. Potrivit procurorilor, Omar Hayssam, în calitate de preşedinte al grupului de firme Manhattan, a iniţiat o grupare infracţionalã la care au aderat Omar Mohamad şi Quasim Essa, “având drept scop inducerea în eroare a mai multor pãrţi vãtãmate, cu ocazia achiziţionãrii în sistem leasing a mai multor utilaje, scopul final fiind exportarea acestora în Siria şi Egipt de cãtre societãţi comerciale controlate de cãtre inculpatul Omar Hayssam, fãrã achitarea ratelor de leasing”. Omar Hayssam a produs astfel firmelor de la care a luat în leasing mai multe utilaje un prejudiciu de 1,6 milioane de euro. În 26 mai 2010, Omar Hayssam şi cei doi asociaţi ai sãi, Quasim Essa şi Mohamad Omar, au fost condamnaţi de Tribunalul Bucureşti la 16 şi, respectiv, 14 ani de închisoare în dosarul privind înşelarea mai multor firme de leasing cu capete de tractor Volvo, pe care le-au exportat cu acte false în Siria şi Egipt. Instanţa a mai dispus atunci plata a 480.760 de euro cãtre Volvo şi 1.114.223 de euro cãtre SC Afin Leasing. Totodatã, Tribunalul Bucureşti a pus sechestru asigurator pe bunurile acestora, pentru recuperarea prejudiciului.>.

De ce facem recurs la memorie în cazul Hayssam? Pentru cã are legãturã cu Traian Bãsescu, cel care conduce România contemporanã, aşa cum o conducea şi în 2005, când punea la cale marea înscenare cunoscutã în presã ca Rãpirea din Irak. Ne folosim, acum, în apropierea Zilei Naţionale a României, de un alt material jurnalistic, preluat de pe www.ioncoja.ro, care rezumã cazul Hayssam, cu foarte multe amãnunte, ridicând problema unei posibile acuzaţii de trãdare naţionalã pe care a comis-o actualul preşedinte, Traian Bãsescu. “Secretul lui Bãsescu” ne pune într-o nouã, dar tristã şi nedemnã luminã, pe cel care conduce, azi, România… Numele sãu: Traian Bãsescu, un ins care, încã de la începutul mandatului sãu, a produs şi alte acte calificate drept anticonstituţionale, antinaţionale, toate pentru a-şi salva pielea şi a se face util celor care-l susţin, de dincolo de graniţele ţãrii, în interiorul acestora, el subjugându-şi serviciile secrete şi justiţia, pe alocuri, şi presa. Presa, singura, totuşi, care a mai scos la ivealã, atât cât a putut derapajele sale, condamnabile şi moral, şi penal.

CAZUL HAYSSAM este, încã, în toate amãnuntele sale, sub obrocul secretizãrii, pentru cincizeci de ani. Aşa cã, deocamdatã, ne vom mulţumi cu ceea ce unii dintre jurnalişti, dintre istorici şi analişti fideli sentimentului patriotic, interesului naţional – da, pentru cã am uitat sã mai aducem în discuţie acest interes, striviţi de trompetele globalizãrii şi de poleiala unor bani împrumutaţi, care ne-au bãgat datori pentru douã generaţii de acum înainte! – interes care a fost terfelit şi zdrelit de fãţarnici şi trãdãtori, drapaţi sub mantiile intereselor unor altor conducãtori, nealeşi de nimeni, aleşi doar de ei între ei, ca-ntr-un comunism sadea, ca-ntr-un soviet de tip nou, euro-atlantic!

Reproducem în continuare largi fragmente din articolul menţionat, publicat pe 19 august 2012, în speranţa cã vom înţelege mai bine sub ce zodie nemernicã ne-au aruncat falsificatorii de vot, manipulatorii de popoare şi hoţii de patrii! (Intertitlurile ne aparţin).

<<SECRETUL LUI BÃSESCU

1. O rãpire orchestratã de SRI

                Imediat dupã ce a fost ales preşedinte, la începutul anului 2005, BÃSESCU s-a hotãrât sã dea prima loviturã dublã, o loviturã de imagine, ca eliberator şi salvator al unor cetãţeni români rãpiţi în Irak, dar şi o loviturã financiarã, preluând o parte din averea lui Hayssam şi 100 milioane dolari, suma plãtitã ca recompensã “rãpitorilor” şi care, de fapt, au primit doar 5 milioane $.

OVIDIU EDUARD OHANESIAN (n. 1 ianuarie 1968, Bucureşti) era jurnalist la cotidianul “România Liberã” când a fost rãpit în Irak, la 28 martie 2005, împreunã cu SORIN MIŞCOCI (cameraman), jurnalista MARIE-JEANNE ION şi ghidul MUHAMAD MUNAF. Ei au fost eliberaţi la 22 mai 2005.(…)

Ovidiu Eduard Ohanesian (declaraţie – n. n.): <<Rãpirea a fost iniţiatã la Bucureşti cu concursul serviciilor secrete şi al unui cerc restrâns de politicieni sub acoperire din vechea Securitate din jurul Palatului Cotroceni. Preşedintele ţãrii Traian Bãsescu a declarat imediat dupã eliberarea noastrã cã acţiunea a fost instrumentatã în România. Am sã vã fac o dezvãluire din volumul 2 al cãrţii mele, “Rãpirea din Irak – Terorism de Stat cu Luare de Ostatici – Ancheta.” Unul dintre iniţiatorii rãpirii este generalul (r) Ion Ştefãnuţ, fost şef al Direcţiei Antitero din cadrul SRI. Numele sãu figureazã în raportul generalului (r) Ion Maranda, şef al Direcţiei de Protecţie Internã din SRI în anul 2005. Omar Hayssam a fost doar o unealtã, o rotiţã în mecanismul rãpirii. Conform declaraţiilor sale olografe, date în 2007-2008 în faţa unui notar libanez, asupra lui Hayssam s-au fãcut presiuni imense sã treacã de la PSD la PD (actual PD-L), la începutul anului 2005. A fost înlocuit cu dr. Yassin Mohammad, un apropiat al lui Traian Bãsescu, încã de când acesta era primar al Bucureştiului. Spun “înlocuit” pentru cã Yassin nu a preluat numai o mare parte din averea lui Hayssam, ci şi responsabilitãţile acestuia în afacerile Cotrocenilor pe zona Hamas-Hezbollah.>>

Într-o primã fazã, rãpitorii au fost membri şi prieteni ai familiei americanului Mohamad Munaf, iar recompensa de 100 milioane dolari ar fi ajuns uşor în conturile lui Bãsescu. Ulterior, ziariştii rãpiţi au fost preluaţi de o echipã condusã de un ofiţer al trupelor speciale ale lui Saddam Hussein, poreclit Abu Sahar. Aceştia i-au dus în zona “Triunghiul Morţii” (zona Iskandaria, Yussufia, Mahmudia), la 29 Km sud de Bagdad. Acolo au putrezit 51de zile în susbolul unei ferme. Ohanesian a reuşit sã fac rost de un film din beci, realizat de trupele speciale american Hostage Working Group. Abu Sahar este posibil sã fi fost membru în brigãzile Moudh Ibn Jabal. Cert este cã a participat la execuţia britanicului Kenneth Bigley, din 07 Octombrie 2004. Rãpitorii urmãreau sã obţinã bani, un milion dolari/persoanã.

S-a dovedit faptul cã Bãsescu a folosit evenimentul Rãpirii în scopuri personale, financiare şi electorale, acoperind adevãraţii vinovaţi şi dovezile pentru 50 de ani.

Bãsescu a plãtit o sumã foarte mare rapitorilor, cca. 100 milioane dolari, nu se ştie cât din ea a ajuns la rãpitori şi cât a ajuns în alte conturi secrete, oficial rãpitorii cereau retragerea trupelor, neoficial se cereau bani. Eliberarea s-a produs în momentul în care Bãsescu a plãtit rãscumpãrarea printr-un ofiţer al serviciilor secrete române care negociase cu rãpitorii şi poliţia irakianã, condusã de colonelul Moaied Abdel Kazem. (…).

2. PROPHET, adicã “Profesorul”, adicã Bãsescu

   În realitate, Bãsescu a plãtit doar 5 milioane dolari, câte un milion pentru fiecare din cele 5 persoane aflate în ascunzãtoare, adicã cei 3 jurnalişti, Mohamad Munaf, şi jurnalista francezã Florence Aubenas, restul de 95 milioane dolari au fost depuşi într-un cont bancar pe numele… PROPHET, (adicã “Profesorul” în limba arabã)!!! Sã fie întâmplãtor cã Hayssam îi spunea “Profesorul” lui Bãsescu, ulterior, în convorbirile telefonice?

Pe jurnalista francezã Florence Aubenas au gãsit-o în beci. Era rãpitã cu vreo 3 luni înaintea românilor. Cel mai probabil, ea este ofiţer sub acoperire. Ea a dat declaraţie semnatã cã a fost cu jurnaliştii români în beci. Acum, a dispãrut de la ziarul “Liberation”, unde lucra. Au mutat-o. Altfel, o femeie deosebitã.

Multe servicii secrete irakiene, americane, româneşti (SIE, SRI, DGIPI), au fost implicate în aceastã acţiune. Din pãcate, unii ofiţeri din cadrul acestor servicii, politicieni, jurnalişti, afacerişti sub acoperire  au fãcut joc dublu.

   3. Munaf, o marionetã a americanilor

   MUNAF este cetãţean american şi, cel mai probabil, agent infiltrat pe lângã teroristul Omar Hayssam, pentru controlul acestuia. Munaf a fost doar o unealtã ca şi Hayssam. Împreunã cu fratele sãu, Yussuf, au concretizat prima rãpire în teren, adicã în cartierul Al Yarmook din centrul Bagdadului, zonã cunoscutã ca Patru strãzi, lângã Universitate. Munaf a fost obiectul unui troc între serviciile SUA şi cele româneşti. A fost predat dupã eliberarea jurnaliştilor români, la ordinul Cotroceniului, de pe pãmânt românesc, de cãtre fostul ambasador al României în Irak – ofiţerul deplin conspirat al SIE, Mihai Ştefan Stuparu, acum ambasador NATO al lui Bãsescu. Este (Munaf – n.n.) în mâinile forţelor americane, la închisoarea din Camp Crooper, din 2005. Munaf a fost judecat şi condamnat de tribunalul irakian Shark El Kanat la moarte.

În 2008, S-AU PIERDUT DOCUMENTELE DE LA DOSARUL IRAKIAN AL LUI MOHAMAD MUNAF !!! Muşamalizare totalã. Condamnarea la moarte a fost casatã. Se reia ancheta. Asta ca sã vedeţi ce implicare uriaşã internaţionalã are cazul “Rãpirea din Irak” (s.n.).

   4. Recompense pentru “actorii” Rãpirii

   Au existat contradicţii, dupã eliberare, între declaraţiile celor trei jurnalişti.

Doi dintre jurnalişti (Marie-Jeanne ION, fiica senatorului Vasile ION, şi Ovidiu MIŞCOCI – n.n.) au încercat sã ascundã adevãrul, adicã implicarea lor în diversiune.

Se doreau eroi naţionali. Unul singur a spus adevãrul, Ohanesian, şi a fãcut un pas lateral imediat ce şi-a dat seama de implicarea celorlalţi.

Azi, Mişcoci este cameramanul lui Bãsescu la Cotroceni, de Marie-Jeanne Ion nu se mai ştie nimic… Doar Ohanesian a scris douã cãrţi despre rãpire, a fãcut dezvãluiri incendiare care confirmã ipoteza implicãrii lui Bãsescu, şi se judecã cu statul român.

Hayssam este în Syria, dupã ce Bãsescu l-a fãcut “scãpat” din puşcãrie, tot ca sã-i închidã gura şi sã nu mai vorbeascã despre “profesorul” care a condus întreaga afacere, şi, deşi s-a cerut de sanchi extrãdarea lui în România, Hayssam şi-a gãsit un culcuş bun “în puşcãrie”, în Syria, pentru vreo 4 ani.

   5. MRU şi Baconski, implicaţi şi ei!

   Cine l-a ajutat pe Bãsescu sã-l facã scãpat pe Hayssam? Rãzvan Mihai Ungureanu. O organizaţie privatã, perceputã ca o organizaţie puternicã, Conferinţa Preşedinţilor Principalelor Organizaţii Evreieşti din America, îi trimite o scrisoare ministrului de externe de atunci, Mihai Rãzvan Ungureanu, cerînd o favoare specialã pentru un avocat israelian al familiei lui Omar Hayssam!!! Teodor Baconski, la acea vreme secretar de stat în MAE, trimite la rândul sãu, scrisoarea procurorului general şi biroului DIICOT, ordonîndu-le, practic, sã se supunã. Între timp, acestui avocat din Tel Aviv i se permite sã se întâlneascã de trei ori, în secret (de douã ori în puşcãrie), cu Omar Hayssam, fãrã ştirea DIICOT – împotriva procedurilor penale din dreptul românesc. Apoi, în baza unui referat medical aranjat, şi a cererii exprese a procurorului de caz (??), Hayssam este eliberat şi, imediat, fuge din ţarã cu avionul pe ruta Bucureşti-Chişinau, Viena-Liban (Beirouth).

Americanii ştiu însã tot, ne mai miram atunci cã BÃSESCU este la mâna lor?>>

P.S.    La mulţi ani, ROMÂNIA!

Tags: ,

About autor