Pandurii lui Tudor Vladimirescu s-au întors la Prejna!

Istorie, Revoluţie, Legendã!

Manifestãri dedicate celebrãrii a 200 de ani de la Revoluţia din 1821

Prejna, micul sat de legendã al comunei mehedinţene Balta, a fost, duminicã, 6 iunie 2021, scena unui eveniment de excepţie, dedicat eroilor de legendã ai acestor plaiuri pitoreşti, Tudor Vladimirescu şi pandurii sãi. În curtea bisericii construite chiar de eroul Revoluţiei de la 1821, Domnul Tudor şi vitejii sãi panduri au coborât din negura istoriei şi au intrat triumfal, cãlare pe cai. Evenimentul, organizat cu mult suflet de primarul comunei Balta, Irina Zoican, a reunit un program artistic, premiera unui video-documentar despre Tudor Vladimirescu, dar şi momente emoţionante cu Angelica Stoican, declaratã cetãţean de onoare al comunei natale.

A fost mare sãrbãtoare duminicã, 6 iunie 2021, în satul Prejna, din comuna Balta. Zeci de localnici, dar şi oaspeţi din judeţ, din judeţele vecine şi chiar din ţarã au venit pe aceste plaiuri legendare pentru a cinsti memoria celui care a pornit, acum douã secole, Revoluţia de la 1821, citind Proclamaţia de la Padeş: Tudor Vladimirescu.

Legãtura eroului de la 1821 cu aceste locuri este una strânsã, iar urmele pandurilor ce au plecat sã elibereze românii de sub jugul domniilor fanariote, sunt la tot pasul şi astãzi în satul Prejna şi în întreaga zonã de nord a Mehedinţiului. Însuşi Domnul Tudor din Vladimiri, care şi-a împrumutat numele legendar de la satul natal aflat la limita dintre judeţele Gorj şi Mehedinţi îşi are originile paterne în satul Prejna. Tatãl sãu avea în Prejna un lot de teren şi o gospodãrie frumoasã. Tot la Prejna, împreunã cu Gheorghe Duncea, Tudor din Vladimiri, pe numele sãu real Ursu, ctitoreşte o bisericã din lemn de gorun, la 1808, cãreia îi dã spre folosinţã parte din moşiile sale. Mica bisericã, pe uşa cãreia sunt pictaţi Tudor şi Duncea, este refãcutã la 1859 în forma în care existã astãzi, iar lemnãria de gorun este învelitã cu zidãrie.

Urmaşii lui Tudor, de la Prejna, au venit sã-i cinsteascã memoria

Primãria şi Consiliul Local Balta, dar mai ales noul primar al comunei, şi domnia-sa tot o legendã vie a acestor plaiuri, cunoscuta interpretã de muzicã popularã Irina Zoican, au pus suflet şi emoţie în organizarea evenimentului de excepţie din data de 6 iunie 2021, cãuia i-au spus cum nu se poate mai frumos „TUDOR VLADIMIRESCU – Istorie, Revoluţie, Legendã, 1821 – 2021″. Mai exact împlinirea a 200 de ani de la Revoluţia pornitã de Domnul Tudor prin citirea înflãcãratei Proclamaţii de la Padeş.

Gânditã minuţios şi detaliu cu detaliu, manifestarea de celebrare a bicentenarului Revoluţiei de la 1821 a început la ora 8:30, în satul Gornoviţa, unde a fost plantat un pui de castan chiar lângã legendarul „Castan al lui Tudor”.

„Noi astãzi pãşim pe urmele lui Tudor Vladimirescu şi redescoperim istoria, reaşezãm locul lui Tudor Vladimirescu la loc de cinste. Noi, cei care trãim în comuna Balta, suntem urmaşii lui Tudor Vladimirescu. Noi suntem binecuvântaţi de Bunul Dumnezeu cã Tudor Vladimirescu a stat nu puţin pe acest pãmânt, pentru cã a durat ceva timp pânã a construit biserica şi aici a decis sã dea slavã Bunului Dumnezeu, prin acest lãcaş sfânt, de care noi trebuie sã fim mândri!”, a declarat primarul comunei Balta, Irina Zoican.

Partea de excepţie a zilei ce va rãmâne mulţi ani în amintirea plãcutã a localnicilor, a început, însã, dupã ora 10:00, chiar în curtea bisericii cunstruite de Tudor, la Prejna. Totul a început cu o slujbã de pomenire a lui Tudor Vladimirescu şi a pandurilor sãi, oficiatã chiar de Înalt Prea Sfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.

Zeci de localnici din Balta, dar şi din multe alte zone ale nordului judeţului, din judeţ, din judeţele vecine şi chiar din ţarã, au umplut curtea bisericii şi au savurat fiecare minut al manifestãrii, în timpul cãreia însuşi Tudor Vladimirescu şi o mânã de panduri viteji au intrat cãlare pe cai în incintã, în aplauzele participanţilor. Costumele celor care au dat viaţã eroilor de la 1821, caii frumoşi de munte, armele şi solemnitatea momentelor, au impresionat asistenţa, iar pentru o clipã, cu toţii au avut revelaţia cã parcã s-ar fi întors în timp.

În cuprinsul evenimentului am mai consemnat un micro-recital al grupului vocal IZVORAŞUL, al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, o scenetã evocatoare a personalitãţii lui Tudor Vladimirescu, dar şi premiera video-documentarului „Tudor Vladimirescu, Istorie, Revoluţie şi Legendã”, producţie a Consiliului Local şi Primãriei Balta, realizator Dan Şalapa.

Douã apariţii încântãtoare: Angelica şi Niculina Stoican

În afarã de eroismul pandurilor lui Tudor şi de însuşi Tudor Vladimirescu, satul Prejna a mai dat posteritãţii o galerie impresionantã de talente, în logica incontestabilã a unui adevãrat izvor de culturã, tradiţie şi spiritualitate.

Unul dintre monumentele vii ale acestor plaiuri, nãscutã chiar la Prejna, este marea noastrã interpretã de muzicã popularã, cea care a cântat, ca nimeni alta, doinele acestor plaiuri, Angelica Stoican. În semn de recunoaştere şi respect, în ziua bicentenarului Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu de la Prejna, Angelica Stoican a primit titlul de CETÃŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI BALTA. Alãturi de monumentala interpretã, o altã legendã vie a plaiului Prejnei a urcat pe scenã în aplauze furtunoase: fiica la fel de talentatã ca şi celebra ei mamã, Niculina Stoican. De altfel, Angelica Stoican are în repertoriul sãu şi un cântec de jale despre grandoarea sacrificiului suprem al celui mai celebru revoluţionar al României, Tudor Vladimirescu, cel care eliberând naţia de ciocoi, avea sã urce pe scaunul domnesc de la Cotroceni.

Pentru iubitorii folclorului din zona numitã enclava etno-folcloricã Isverna, trebuie amintit faptul cã, în comuna învecinatã Isverna trãieşte un mare rapsod, declarat Tezaur uman viu de cãtre UNESCO, Domnica Trop. Din Prejna iubitã a lui Tudor au plecat în galeria inestimabilã a folclorului românesc Angelica şi Niculina Stoican, Mariana Drãguţ, iar din alt sat aparţinãtor de comuna Balta, satul Gornoviţa, sunt originare surorile Anica şi Mariana Ganţu. Din centrul comunei Balta o avem pe Irina Zoican, şi ea o legendã a plaiurilor, cea care a devenit primar al comunei natale şi cea care a pus suflet în cea mai reuşitã manifestare omagialã în cinstea lui Tudor Vladimirescu.

Prezenţe oficiale la Prejna

Alãturi de zecile de oameni veniţi sã guste din frumuseţea momentelor unice din duminica zilei de 6 iunie 2021, s-au aflat şi oficialitãţi de la nivel judeţean, lideri politici, dar şi foarte mulţi primari. Alãturi de Irina Zoican au stat primarul din Ponoarele – Georgicã Pãtraşcu (cel care a şi ajutat la organizarea evenimentului), primarul oraşului Baia de Aramã – Ionuţ Tudorescu, primarul comunei Prunişor – Emilian Vîlcu, primarul comunei Bãlãciţa – Constantin Vlãduţi.

De asemenea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Ramona Cupã, a fost şi ea prezentã la eveniment. A mai fost prezent vicepreşedintele PMP – Ion Cupã.

„Am participat astãzi la un eveniment excepţional, organizat în memoria Revoluţiei de la 1821 şi a lui Tudor Vladimirescu, chiar în satul Prejna, unde marele erou al neamului românesc a lãsat urme adânci ale existenţei sale eroice şi a construit o bisericã. Însuşi motto-ul acestei manifestãri, „Istorie, Revoluţie şi Legendã” spune totul despre memoria celui care a marcat istoria României, dar în special istoria acestor plaiuri de legendã, Tudor Vladimirescu. Faptul cã astãzi, în aceastã comunã superbã din nordul judeţului, este marcat bicentenarul Revoluţiei de la 1821 şi sunt puse în valoare urmele nemuritoare ale marelui pandur Tudor Vladimirescu, certificã respectul administraţiei publice locale, al doamnei primar Irina Zoican, cea care a pus suflet în organizarea evenimentului, pentru istorie şi pentru eroii acestui neam. Felicit din suflet organizatorii evenimentului şi aceastã idee minunatã de a pune în valoare aceste meleaguri prin simbolistica profundã a istoriei lor. În calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, încurajez astfel de manifestãri care pun în valoare monumentele istorice, legendele locului, istoria şi le valorificã potenţialul turistic inestimabil”, a declarat, la Prejna, vicepreşedintele CJ Mehedinţi, Ramona Cupã.

About autor