Perla neşlefuitã din Cazanele Dunãrii

SVINIŢA, un paradis nedescoperit, o comunã micã, cu ambiţii mari

Comuna Sviniţa, ultima şi cea mai vesticã comunã din zona mehedinţeanã a Clisurii Dunãrii, este cunoscutã la nivel naţional, datoritã plantaţiilor de smochini, pomi fructiferi adaptaţi miraculos la clima din România, datoritã produselor tradiţionale dulceaţã şi ţuicã de smochine. Dar puţini dintre cei care asociazã Sviniţa doar cu smochinele mai ştiu şi despre potenţialul ei turistic, încã sãlbatic, neexploatat şi despre faptul cã zona încã nu are toate utilitãţile acestei epoci moderne. Comuna, locuitã în majoritate covârşitoare de etnici sârbi, este condusã de un primar ambiţios care a accesat proiecte îndrãzneţe şi care este optimist în privinţa transformãrii acestei comune într-un paradis turistic.

Puţini mai sunt astãzi românii şi chiar europenii care sã nu fi auzit de farmecul inegalabil al peisajelor din Clisura Dunãrii. De ani buni, zona aflatã între Orşova şi Dubova s-a dezvoltat puternic din punct de vedere al turismului şi s-a umplut de pensiuni foarte cãutate de români şi nu numai. Doar cã turiştii vin la Orşova, Eşelniţa şi Dubova, merg sã vadã impetuoasa sculpturã în stâncã ce reprezintã chipul regelui dac Decebal, dar se opresc la Dubova. Unii au mai auzit de produsele aromate din smochine de la Sviniţa şi se încumetã sã parcurgã câteva zeci de kilometri pe drumul spre Moldova Nouã pentru a le cumpãra, dar se limiteazã la atât sau, cel mult, la a admira peisajele ce îţi taie respiraţia din aceastã zonã a Clisurii.

Poate cã turiştii şi-ar dori sã petreacã o vacanţã mai lungã la Sviniţa, doar cã în zonã sunt foarte puţine pensiuni, atât de puţine cã le numeri pe degetele de la o singurã mânã. Unele sunt dotate cu tot ce trebuie, dar nu au curent electric sau alte utilitãţi. Au fost construite pe fonduri europene, iar proprietarii lor sunt optimişti cã, odatã cu investiţiile fãcute de ei, cineva se va trezi la realitate şi va extinde reţeaua de alimentare cu energie electricã sau reţeaua de apã şi canalizare, aşa cum ar fi normal sã gãsim într-o ţarã europeanã din secolul XXI.

O comunã micã, dar atât de frumoasã, şi-a pus toate speranţele într-un primar inimos şi optimist

Destinul micuţei comune sârbeşti aflate la coada hãrţii judeţului Mehedinţi, dar, surprinzãtor, chiar în centrul Clisurii Dunãrii, se aflã, din fericire, pe mâini bune, iar asta poate fi speranţa dezvoltãrii ei viitoare şi, de ce nu, chiar garanţia cã va deveni cândva ceea ce meritã: un mare paradis turistic, asaltat de turişti din toatã Europa. Zona are potenţial, toţi cei care o strãbat spun cã au rãmas fascinaţi de peisaje şi cã aici este tãrâm de basm. Iar tãrâmul de basm chiar existã pentru cã, dacã ai rãbdarea de a sta la taifas cu localnicii vei afla cã legendele acestui ţinut sunt savuroase, îmbibate de poveşti cu feţi frumoşi şi balauri înspãimântãtori, cu care flãcãii viguroşi s-au luptat pe viaţã şi pe moarte.

Spuneam cã este pe mâini bune comuna, pentru cã e pãstoritã de ceva ani de cãtre un primar fiu al satului, de aceeaşi etnie sârbã la fel ca şi cei peste 95 la sutã din cei aproape o mie de locuitori ai comunei. Nãscut aici, botezat la Biserica Ortodoxã Sârbã din comunã, Nicolae Curici sau Nikola, cum îl alintã sãtenii, este un mare iubitor de oameni, de peisajele mirifice de aici, dar mai ales un pãstrãtor de tradiţii. Este cunoscut în toatã Clisura Dunãrii, atât pe partea româneascã, cât şi dincolo de Dunãre, în Serbia. Zeci de festivaluri organizate ca la carte, zeci de înfrãţiri cu comune din Serbia sau din Clisurã, autor al unor volume de istorie autenticã a comunitãţii sârbe de aici, lider al Uniunii Sârbilor din România, toate acestea fac din primarul comunei Sviniţa, Nicolae Curici, un favorit al sãtenilor. La fiecare patru ani, când sunt alegeri locale, Nikola nu are rival şi nu poate nimeni sã ia mai multe voturi ca el. Oamenii îl iubesc ca pe un frate, aproape la fel de mult pe cât şi el îi iubeşte şi îi ajutã pe sãteni.

Comuna este micã şi cochetã, asfaltatã, curatã şi cu tot ceea ce îşi doresc oamenii pentru o existenţã civilizatã. Dar întotdeauna existã loc şi de mai bine, iar planurile cele mai noi ale primarului sunt acum legate de dezvoltarea turismului.

12 proiecte din fonduri europene şi guvernamentale, în valoare de peste 5 milioane de euro, aflate în implementare

Nu mai puţin de 12 proiecte se aflã în implementare în acest moment, în diverse stadii, la Sviniţa, iar primarul Curici vorbeşte cu multã mândrie despre ele. Sunt şi fonduri europene, dar sunt şi fonduri locale sau guvernamentale. Proiectele vizeazã reabilitarea şi înfrumuseţarea comunei, infrastructura stradalã, dotarea şcolilor şi a edificiilor culturale, dar şi dezvoltarea potenţialului turistic. O parte, le vom enumera mai jos, în ordinea în care le-a expus primarul:

- Executarea canalizãrii şi a staţiei de epurare în comuna Sviniţa;

- Asfaltare şi modernizare strãzi în toatã comuna Sviniţa;

- Reabilitare şi modernizare Cãmin Cultural (pe fonduri europene);

- Reabilitare şi dotare dispensar medical;

- Reabilitare şi modernizare, încãlzire la Şcoala Gimnazialã Sviniţa;

- Construirea unui Centru Comunitar Regional (fonduri europene);

- Dezvoltarea potenţialului turistic (fonduri europene);

Pe fonduri proprii, se vor realiza urmãtoarele obiective: Realizarea unei capele; Amenajarea unui izvor la Biserica Veche; Reabilitarea unui drum agricol destul de important pentru locuitorii Sviniţei.

Ca dezvoltare a potenţialului turistic, primarul vorbeşte despre amenajarea intrãrii în comunã, pentru cã în acest moment foarte puţini dintre cei care trec pe drumul dintre Dubova şi Moldova Nouã nici nu ştiu pe unde se intrã în sat. De asemnea, se va amenaja un parc, mai multe intersecţii semaforizate, se va dezvolta Festivalul Smochinelor şi se va promova imaginea autenticã a comunei cu ajutorul unor tarabe unde se vor expune şi vinde produsele tradiţionale, dar şi cu o cãruţã rusticã de tip fast-food, care se va afla în mişcare şi va comercializa deja celebrele produse dulceaţã de smochine şi ţuicã de smochine. Staţiune turisticã de interes local

„Suntem deja în tratative pentru a transforma Sviniţa în staţiune turisticã de interes local. Avem proiecte pentru extinderea reţelei de curent electric pe lungimea celor 24 de kilometri de-a lungul drumului naţional riveran Dunãrii, sã aducem apa potabilã şi canalizarea, sã aducem gazele”, mãrturiseşte primarul Nicolae Curici.

Marea tristeţe a primarului, dar şi a celor care iubeau Festivalul Smochinelor, este legatã de faptul cã în ultimul an pandemia a fãcut imposibilã organizarea manifestãrilor tradiţionale. În acest an, primarul Curici sperã ca ultima sâmbãtã a lunii august, când îşi doreşte sã organizeze festivalul, sã ne gãseascã pe noi toţi într-o perspectivã mai liberã în ceea ce priveşte restricţiile impuse de pandemie.

About autor