Liberalii şi alegerile lor

            Despre neînţelegerile de la vârful PNL ştiam de mult, se simţeau în aerul dezbaterilor publice de multã vreme. Pânã la un punct nu e nimic nou în chestiunea aceasta, ţine de natura vieţii politice.

Doar cã niciodatã pânã acum (pânã la ieşirea la rampã a lui Ludovic Orban) nu s-a ştiut amplitudinea disensiunilor. Apãrut la tv într-o emisiune de largã audienţã Ludovic Orban a spus lucrurilor pe nume în ceea ce îl priveşte pe principalul sãu oponent din interiorul PNL, şi anume „charismaticul” Rareş Bogdan, personaj politic gãlãgios, vehement chiar, pe care Ludovic Orban însuşi l-a proptit primul pe lista europarlamentarilor liberali. A fost un calcul politic în aducerea lui Rareş Bogdan la vârful PNL. Venind din televiziune, unde a fãcut multã vreme pe justiţiarul apolitic, Rareş Bogdan avea deja un nume, o notorietate, un limbaj articulat şi combativ care a prins bine liberalilor în campanie. Nu aveau aşa ceva, se confruntau cu o crizã evidentã de lideri de imagine. Orban însuşi nu fãcea faţã, abia se descurca cu o guvernare chinuitã, cu silabisiri slãbuţe ca impact. L-a susţinut pe Rareş Bogdan, acelaşi care acum şi mai înainte îi dã cu tifla.

“Faptul cã are nişte opinii e dreptul lui faptul cã exprimã public astfel de puncte de vedere critice nu este corect din punct de vedere democratic, statutar şi nu este normal sã-ţi ataci un coleg de partid care s-a purtat frumos cu tine şi te-a susţinut”. Întrebat de moderatorul amintitei emisiuni tv dacã s-a simţit jignit, Ludovic Orban a rãspuns: “Nedreptãţit aş spune, chiar am fost foarte neplãcut surprins, nu mã aşteptam, dar viaţa merge înainte”.

Orban exprimã nu doar o dezamãgire ci şi o evidentã antipatie.

Acum, la drept vorbind, dacã aş fi pus sã aleg între cei doi, şi doar între cei doi, tot spre Orban aş înclina balanţa. Şi aceasta deoarece nu doar cã este un politician liberal din garda veche (din vremea lui Patriciu şi Tãriceanu, a NPL) dar şi pentru cã, în ciuda gafelor sale, are şi exprimã oricum mai multã naturaleţe şi sinceritate. Nu are „teatrul” lui Rareş Bogdan. Nu e de talia lui Crin Antonescu, dar mãcar e un politician decent şi onorabil, consecvent.

În schimb Rareş Bogdan pare prins într-un rol de conjuncturã, pozeazã mereu, ridicã tonul, e artificial şi nu inspirã încredere. Dincolo de teatralitatea sa nu pare a se ascunde decât un ego gonflat la maxim, o vanitate fãrã saţiu şi lipsitã de tact. Orban e uman chiar şi prin gafele sale, şi de aceea pare mai cald, mai ataşant. În vreme ce Rareş Bogdan e doar emfazã şi declamaţii politicianiste.

Sunt convins cã liberalii vor avea de furcã sã aleagã ei înşişi garnitura de lideri care sã-i reprezinte. Vor trebui sã aleagã între stilul fãrã substanţã şi adâncimi al lui Rareş Bogdan şi stilul vechi dar onorabil al lui Ludovic Orban