Sucã şi atacurile la nea Aladin, problemele di la Gogoşu şi politica mânã cu mânã

 

Mã nepoate, trecu prima lunã din an şi mai mult ne certarãm între noi decât sã facem treabã. Pã când vã spusã al lu Zbanghiu, cã pãnã nu ne dãm mânã cu mânã sã muncim împreunã nu sã întâmplã nimica bun, pesemne mulţi sã fãcurã cã nu aud. Cã de ce sã munceascã, dacã mai bine stau sã lâncezeascã?! Pã de ce?

Acuma pi la naşu Pantelicã ajunsãrã şi neşte vorbe dinspre Gogoşu, acolo unde cicã lucrurile sunt din ce în ce mai ciudate, mai ales cã oamenii care trebuie sã-şi primeascã drepturile legale pentru terenurile “înghiţite” de Hidrocentrala di la Porţile de Fier II sunt… cam condiţionaţi. De cine şi cum nu e treaba noastrã sã aflãm, da nici bine nu e, dacã sã întâmplã de astea. Şi când te gândeşti cã Gogoşu e cam cea mai bogatã comunã din Mehedinţi, unde numai Hidroelectrica varsã o grãmadã de bani în bugetul local, vreo 130 de miliarde de lei anual, iarã lucrurile ar putea sã meargã mult mai bine. Şi fãrã alte condiţionãri pentru cetãţeni, cum ar fi un parandãrãt de 60 la sutã. Asta în condiţiile în care fostu’ primar Haneş şi consilierii di la acea vreme au demarat acţiunea pentru recuperarea drepturilor bãneşti pentru consãteni, aproape 300 de familii, iar primaru de acu Rogoveanu şi conselerii ‘mnelui şi-au însuşit hotãrârile judecãtoreşti… da şi-a bãgat necuratu enteresu şi nu sã poate fãrã şpagã. Mã fraţilor, ce mai, unu sau, poate, unii au damblagit şi le face rãu libertatea. Da las cã poate rezolvã, între timp, organele abilitate care au fost deja sesizate cu “minunile” di la Gogoşu.

Mã fraţilor, la Mehedinţi, de neşte ani buni, stau unii pe neşte foncţii, “acoperiţi” de toate guvernãrile, şi cam atâta. Trece vremea pe lângã ei, cam tot aşa cum trecea cartea pe lângã Tanţa lu Pecingine şi tot nimica nu sã întâmplã. Locurile de muncã dispar, o societate de confecţii ce avea filialã pi la noi trece la disponibilizãri cã nu mai are comenzi, aşa cã viitorul nu sunã tocmai bine. Da bine cã sã mai gãsirã neşte purceluşi, taman bine sã sã poatã pune în aplicare ideile lu’ nea Daea, cu sprijinul pentru fermieri. La care s-ar mai putea adãuga mierea pentru copii, programul cu oaia, cu vaca şi altele. Aşa cã unii vor mai sta pe fotolii cãlduţe şi anii urmãtori.

Aia, mã nepoate, decât sã ne certãm, mai bine ne-am împãca şi am trece la treabã. Acuma, vorba lu’ Sucã, sã te apuci doar sã critici şi sã dezbini, de dragul puterii, nu ştiu dacã e bine. Adicã pãnã mai ieri steteai cot la cot cu nea Aladin, toate bune şi frumoase şi, dintr-o datã, ajunsã nea Aladin oaia neagrã a judeţului, ãl mai slab preşedinte, fãrã proiecte, fãrã de nimica. Acuma şi cu treaba asta cu ziariştii sã nu intre în instituţie nu e bunã. Da nici ca ziariştii sã facã dintr-o instituţie sau o persoanã o ţintã, iarã nu prea e echitabil. Pãrerea lu’ Sucã ie, cã dacã lucrurile vor continua aşa, nici treaba nu va merge prea bine. Cã de asta ar putea profita alţii, e de la sine înţeles, numai cã tot judeţu’ va avea de suferit. Şi Severinul şi mai mult. Şi Sucã nu sã prea ‘nşealã!

Şi apropo de Severin, dacã cei care conduc oraşu’ vor şti sã profite şi mai mult de oportunitãţile fondurilor internaţionale şi mai ales a celor de graniţã, avem o şansã mare de dezvoltare. Cã pãnã sã ne descopere marii investitori trebe sã ne descurcãm singuri. Iarã dacã şi ai noştri vecini de peste Dunãre ne dau o mânã de ajutor, iarã noi le-o întoarcem, o sã fie şi mai bine. Şi nu trebe sã ne oprim doar la Kladovo, pentru cã Severinul poate mai mult.

Mã fraţilor, începurãm mai trist şi încheiem mai optimist. Pã altfel n-am avea nicio şansã sã privim spre viitor. Şi dacã tot trecu Ziua Unirii, poate ne dãm mânã cu mânã şi mişcãm lucrurile mai repede înspre bine.

Aşa cã, pãnã data viitoare, hai sã fiţi iubiţi şi optimişti!

About autor