Vineri, 29 decembrie, în prezenţa oficialitãţilor locale, s-a inaugurat filiala Orşova a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. Este o realizare importantã pentru viaţa culturalã a municipiului, dar şi a judeţului Mehedinţi. Proiectul managerului Doiniţa Chircu prinde astfel viaţã, în ciuda tuturor problemelor apãrute. Meritul este cu atât mai mare, cu cât domnia sa nu a renunţat la ideea înfiinţãrii unui muzeu pentru orşoveni.
Noul spaţiu amenajat cuprinde trei registre expoziţionale cu tematica: ştiinţele naturii, istorie-arheologie şi etnografie specifice zonei. Prin acest proiect se doreşte includerea municipiului Orşova în circuitul turistic naţional. Prin aşezarea şi istoricul zonei, vechea cetate romanã Dierna avea nevoie de un muzeu local, de un loc în care istoria ei zbuciumatã sã fie conservatã şi redatã contemporaneitãţii.
Secţia Ştiinţele Naturii prezintã aspecte floristice şi faunistice din zona Porţile de Fier, cel mai specta-culos defileu pe care Dunãrea îl strãbate, o zonã de interferenţã. Una dintre cele mai remarcabile zone ale Defileului Porţile de Fier este reprezentatã de Cazanele Dunãrii.
Unicitatea Cazanelor Dunãrii este conferitã de raritãţi floristice (laleaua de Cazane, clopoţeii Cazanelor, şibliacuri) şi faunistice, precum şi de un adevãrat spectacol natural oferit de frumuseţea calcarelor urgoniene. Relieful subacvatic al Cazanelor Dunãrii este reprezentat, înainte de construirea Hidrocentralei Porţile de Fier I, habitatul preferat al sturionilor marini (morunul, nisetrul, pãstruga) pentru reproducere.
Una dintre „restituirile” propuse în expoziţie este o secvenţã Ada – Kaleh prin care se urmãreşte popularizarea şi cunoaşterea de cãtre publicul larg a valoroasei colecţii de Etnografie Strãinã din patrimoniul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, o colecţie care reflectã civilizaţia altei etnii, care prezintã tradiţia convieţuirii şi a bunelor relaţii interetnice. Expoziţia prezintã crâmpeie din viaţa insulei scufundate invitând publicul la o cãlãtorie în timp spre descoperirea unui loc cu un destin tragic, fiind în acelaşi timp, pentru scurtã vreme, spaţiu de rememorare a unei experienţe de viaţã unice, un prilej de reafirmare a identitãţii foştilor insulari.
Felicitãri muzeografilor care au lucrat din greu pentru realizarea acestui proiect, dar şi oficialitãţilor locale şi judetene care au sprijinit iniţiativa
