Sucã, nea Daea şi oamenii frumoşi care nu existã, nea Mariusicã di la Orşova şi luminiţele, şi 1 Decembrie cu fasole şi vin fiert

           Mã fraţilor, mã mehedinţenii mei cetitori de Obiectiv, o ştiaţi pe asta cu „în locul în care fluierul se aude şi când tace, oamenii frumoşi se vãd şi când nu existã, iar cântecul se pãstreazã acolo unde este”? Pãi dacã nu ştiaţi, îmi zise mie Tanţa lu Pecingine, cã ea e fan nea Daea şi cicã nea ministru di la Mehedinţi, de a fãcut sã sarã producţia la hectar pin agriculturã, ne dã câte o înţelepciune de asta la câteva zile.

Cine nu-l cunoaşte pe nea Daea o sã aibe timp, cã ‘mnealui nu sã grãbeşte, cã asta fac doar „crescãtorii de oi, care îşi  pãrãsesc casele frumoase, crescute din smântânã, din brânzã, din lapte, din lânã, din piei, cu sudoarea minţii, ca sã plece pe terenurile înclinate, uneori rar atinse sau deloc de cãtre piciorul omului”. Da probabel omu dacã e odihnit e mai simplu cu emiterea de cugetãri în spaţiul mioritic.

Între timp, orãşelele de pi la noi sã pregãtesc sã aprindã luminiţele. Ca sã nu rãmanã mult în urma oraşelor mari, care le-au aprins deja. La Orşova, cicã în premierã de 1 Decembrie sã inaugureazã Orãşelul Copiilor. Vã daţi seama, nea Mariusicã di la Orşova, grijuliu cu ãştia mici nevoie mare, abia aşteaptã sã aprindã becurile, aşa sã vede şi oraşu mai bine de pe Dunãre. Cicã s-au pregãtit foarte, foarte, foarte mult, aşa cã o sã fie mare spectacol de lumini la Orşova. Om vedea!

Între timp, pe strada Crişan, îmi zisã al lu Zbanghiu ãl bãtrân, cã şi ãsta le ştie el pe toate, cã oamenii sã întreabã dacã ce s-a ridicat acolo e brad sau altceva. Cã cicã nu prea îşi dau oamenii seama. E, o sã-şi dea seama, taman când sã aprind beculeţele, pe 1 Decembrie. Unde mai pui cã o sã sã lase cu fasole cu cârnaţi şi vin fiert pentru toatã lumea, aşa cã sãrbãtorile o sã înceapã mai devreme pentru unii. Şi aşa îţi dai seama, mã nepoate, cum trece vremea.

Pãi, vremea trece şi la Casa Judeţeanã de Pensii Mehedinţi şi neregulile şi starea de teroare rãmâne. Nici cã sã poate altfel, cât timp conducerea Casei este în mâinile unui personaj care s-a fãcut de minune pi la Bihor. Da, cicã a fost detaşat la CJP Bihor, ca şi la Mehedinţi, şi a reuşit sã pensioneze pe caz de boalã un sat întreg, pe lãbuţã cu naşisu care iera un şefuleţ la Comisia de Expertizã şi dupã i-a fãcut un flagrant directorului Tîrla, cã devenise incomod şi cu tupeu. Da, poate intervine la timp Casa Naţionalã de Pensii sau Ministeru Muncii, înaintea altor organe abilitate. Ma ştii!?

Aşa trecu timpu şi di la alegeri şi tanti Dobrotã ajunsã vicepreşedinte naţional la PMP şi coordonator pe Oltenia, mai are puţin şi o iau probabel direct la Bucureşti, sã coordoneze la şi de la centru. Pã da, cã pin Oltenia nu prea are de coordonat prea mulţi. Şi dacã tot vorbim de ai noştri politicieni, îl mai vãzurã şi pe nea Palaşcã la faţã, la lansarea cãrţii lu’ nea Vosganian. Stetea cuminte şi asculta zicerile culturale, mai avea puţin şi picotea ce mai. Da şi când or veni alegerile urmãtoare şi se va trezi, atunci sã vezi rezultate. Între timp, nea vicele Cârjan mai dete neşte diplome pi la Palatul Cultural, iarã al doilea viceprimar mai apãru pe la televizor, sã spunã care e programul din prima zi a lui Decembrie, cã poate ãia mici di la grãdiniţã nu au înţeles din prima.

Şi dacã tot am început cu al nostru nea Daea, sã încheiem tot cu o înţelepciune de-a dumnealui: „Am chemarea dragostei de ţarã şi de locuri, am dorinţa sã fac ceea ce dumneavoastrã îmi cereţi, chiar dacã nu îmi spuneţi. Trebuie sã ne strângem mâinile şi sã ne privim  feţele, pentru a înţelege cã suntem împreunã”. Ce mai, ca la Şişeşti!

Mã fraţilor, dacã suntem împreunã, asta înseamnã cã suntem bine. Sã ţinem unii de alţii, ca sã nu ne pierdem, ãştia care am mai rãmas.

Aşa cã, pãnã data viitoare, hai sã fiţi iubiţi şi optimişti!

 

About autor