Întâlnire cu românii de lângã noi

La propunerea senatorului PSD de Mehedinţi, Liviu Mazilu, autoritãţile judeţene şi parlamentarii social-democraţi au avut o întâlnire cu un grup al românilor din valea Timocului. Discuţiile bilaterale vin ca urmare a unei întâlniri la nivel mai înalt al românilor din Serbia cu grupul parlamentar al PSD din Senatul României, ce s-a consumat în luna septembrie, anul acesta. Românii cer ajutorul autoritãţilor din Mehedinţi pentru a-şi pãstra identitatea româneascã într-o zonã afectatã grav de un proces de asimilaţie, dar şi pe fondul unei confuzii identitare dintre români şi vlahi.

Senatorul PSD de Mehedinţi Liviu Mazilu, a organizat o emoţionantã întâlnire cu un grup de reprezentanţi ai mediului asociativ românesc din Serbia de Rãsãrit sau Valea Timocului, aşa cum i se mai spune zonei în care neoficial trãiesc circa 300.000 de români. Cei trei lideri ai comunitãţii româneşti din Serbia reprezintã o uniune româneascã recent înfiinţatã care se numeşte generic Congresul Românilor din Serbia. Mai mult, cei trei lideri prezenţi la discuţie reprezintã şi organizaţii importante ale românilor, precum Comitetul Drepturilor Omului Negotin, Partidul Neamului Românesc şi Asociaţia Românilor şi Vlahilor „Ariadnae Filum”. Etnicii români au cerut parlamentarilor şi autoritãţilor locale sã îi sprijine pentru a-şi pãstra limba şi obiceiurile şi pentru a pãstra vie flacãra românismului.

La întâlnirea cu liderii românilor din Valea Timocului au participat senatorul PSD de Mehedinţi Liviu Mazilu, deputaţii PSD de Mehedinţi Alexandru Bãlãnescu, Alina Teiş şi Vlad Bontea, prefectul de Mehedinţi – Nicolae Drãghiea, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi – Aladin Georgescu, Ionicã Negru, vicepreşedintele CJ Mehedinţi, Emilia Mihãilescu, managerul Centrului Cultural “Nichita Stãnescu”,  primarul Orşovei – Marius Stoica, dar şi un reprezentant al Episcopiei Severinului şi Strehaiei. S-a discutat pe mai multe paliere, iar autoritãţile româneşti s-au angajat cã vor întreprinde mai multe demersuri pentru a-i ajuta pe românii din Serbia. Printre acestea se numãrã o disociere clarã între românii din Diaspora şi cei din comunitãţile istorice, o modificare a legii cetãţeniei şi iniţierea unui proiect legislativ care sã permitã finanţarea comunitãţilor din Serbia prin autoritãţile locale.

Întâlnirea de la Severin survine ca urmare a unei întâlniri din luna septembrie cu grupul parlamentar al PSD din Senatul României, unde s-a pus problema ca senatorii din judeţele de frontierã cu Serbia sã iniţieze dialoguri la nivelul autoritãţilor locale, pentru identificarea de soluţii viabile ajutorãrii comunitãţii româneşti din Valea Timocului.

Mesaje de durere

de la fraţii din Serbia

   Îşi strigã durerea de peste douã secole şi îşi pãstreazã tradiţiile şi obiceiurile româneşti cu sfinţenie. Se lovesc în permanenţã de un proces dur de asimilare şi de imposibilitatea de a-şi trimite copiii la şcoalã pentru a învãţa limba maternã. Sunt românii din Valea Timocului, cei pentru care România a impus condiţii dure Serbiei la începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã, în martie 2012. Câţiva dintre aceşti români timoceni au vorbit, sãptãmâna trecutã, la Severin despre situaţia lor.

Trei dintre liderii comunitãţii româneşti din Valea Timocului – Zavişa Jurj (preşedintele Asociaţiei Românilor şi Vlahilor „Ariadnae Filum”), Duşan Pîrvulovici – directorul Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin) şi Dragisa Kostantinovici (preşedintele Consiliului Politic al Partidului Neamului Rumânesc) – au fost sãptãmâna trecutã oaspeţii autoritãţilor locale din Mehedinţi. Printre multe probleme dezbãtute la aceastã întrevedere, românii timoceni au povestit cât le este de greu sã îşi pãstreze identitatea culturalã şi religioasã, tradiţiile şi obiceiurile româneşti, dar mai ales limba, o limbã care este agresatã tot mai mult de cea mai stupidã gãselniţã numitã vorbirea vlahã.

Presiunile reale la care sunt supuşi românii din Valea Timocului sunt dublate de o încercare de introducere a unei limbi artificiale, o limbã care nu a fost validatã nici mãcar de Academia Serbiei. Este vorba de limba vlahã, în locul cãreia se încearcã acum introducerea în şcoli şi biserici a unui hibrid intitulat vorbirea vlahã.

INIŢIATIVÃ LEGISLATIVÃ PENTRU ROMÂNII DIN TIMOC

   Senatorul PSD de Mehedinţi, Liviu Mazilu, lucreazã la un proiect legislativ menit sã faciliteze finanţarea unor obiective de investiţii ale organizaţiilor româneşti din Serbia, dupã modelul finanţãrilor acordate românilor din Republica Moldova şi Ucraina. Senatorul social democrat spune cã noua lege va permite acest tip de finanţare prin intermediul autoritãţilor locale din România, în baza unor contracte de prietenie şi înfrãţire.

Un proiect legislativ interesant este pe masa de lucru a senatorului PSD de Mehedinţi, Liviu Mazilu. Proiectul se referã la posibilitatea de finanţare a unor obiective de investiţii necesare comunitãţii româneşti din Serbia, prin intermediul autoritãţilor locale. Practic, senatorul social democrat a intuit posibilitatea extinderii acestui tip de finanţare practicatã acum pentru românii din Moldova şi Ucraina şi cãtre Serbia. Finanţãrile ar urma sã se poatã face prin prisma existenţei unor contracte de prietenie şi înfrãţire între localitãţi din România şi localitãţi din Serbia, în care trãieşte o comunitate semnificativã de etnici români.

Comunitatea româneascã din Serbia este împãrţitã în douã în acest moment. Avem o comunitate compactã în Voivodina, unde românii au un consiliu al minoritãţii româneşti şi li se respectã toate drepturile şi o altã comunitate mult mai numeroasã în Valea Timocului, de circa 300.000 de persoane, unde drepturile acestora nu sunt respectate şi unde asimilarea se face printr-o confuzie permanentã între români şi vlahi.

Reprezentanţii comunitãţilor româneşti din Republica Serbia au solicitat sprijinul şi susţinera factorilor de decizie din România privind mai multe aspecte dintre care cele mai relevante sunt:

-iniţierea unor demersuri pe cale diplomaticã, intenţionând chiar sesizarea la nivelul comunitatãţii europeane, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minoritãţii romaneşti, în mod special, respectarea dreptului de a învãţa limba maternã în şcoli;

- intenţia înfrãţirii între douã localitãţi riverane Dunãrii, respectiv Kladovo şi Orşova;

- facilitarea obţinerii cetãţeniei române pentru etnicii români din Serbia;

- promovarea investiţiilor entitãţilor românesti pe teritoriul Serbiei, în parteneriat cu instituţii sau alte organizaţii din zona Timocului sârbesc;

Oficialitãţile grupului de discuţii român, prezente la întâlnire, au oferit asigurãri invitaţilor din Serbia, cã vor manifesta toatã solidaritatea, deschiderea şi sprijinul necesare pentru ca aceste deziderate sã se concretizeze.

About autor